Ce trebuie să știi despre dieta GAPS

Timp estimat de citire:

7 minute, 11 secunde

Termenul „GAPS” reprezintă acronimul de la Gut and Psychology Syndrome. În traducere, înseamnă „Sindromul digestiv și problemele psihologice”. Practic, dieta GAPS propune o terapie alternativă pentru afecțiunile psihice și unele tulburări de comportament. Aceasta a fost pusă la punct dr. Natasha Campbell-McBride, un medic din SUA cu expertiză în neurologie și nutriție. După ani de cercetare, ea ajuns la concluzia că tulburările din spectrul autismului pornesc din intestin. De altfel, ea a conceput dieta GAPS cu speranța de a-și ajuta propriul fiu, diagnosticat cu autism. Ulterior, metoda și-a extins aria de aplicabilitate, fiind folosită și în caz de:

• ADHD
• dislexie
• dispraxie
• epilepsie
• depresie
• schizofrenie
• tulburare bipolară
• tulburare obsesiv-compulsivă (TOC)
• alimentație dezordonată
• intoleranță alimentară și alergii în copilărie

Ce presupune dieta GAPS?

Dieta GAPS este una destul de dificil de urmat. Este restrictivă și poate dura până la 2 ani. Aceasta implică eliminarea din alimentație a cerealelor și zahărului, a produselor din soia, a lactatelor pasteurizate, a legumelor cu amidon și a tuturor alimentelor procesate. Ca multe alte regimuri alimentare, și dieta GAPS este organizată în etape. În acest caz, sunt trei la număr.

Etapa 1: Introducerea

Aceasta este cea mai intensă parte a dietei, deoarece elimină cele mai multe alimente. Se mai numește și „faza de vindecare a intestinului”. Aceasta poate dura de la trei săptămâni până la un an, în funcție de simptome. Pentru o derulare graduală, este împărțită la rândul ei, în șase stadii:

Stadiul 1: Se consumă supă de oase, făcută în casă, carne sau pește fiert, legume bine fierte, sucuri din legume fermentate. Persoanele care nu au intoleranță la produsele lactate pot consuma iaurt nepasteurizat, kefir sau zer fermentat, de casă. Între mese, se beau ceai de ghimbir, ceai de mentă sau mușețel cu miere crudă.

Stadiul 2: La alimentele din stadiul precedent se adaugă gălbenușurile de ou crude, ghee și tocănițele făcute cu legume și carne sau pește.

Stadiul 3: Se consumă toate alimentele menționate mai sus, plus avocado, varză murată și alte legume fermentate, clătite făcute după rețeta GAPS, scrob de ouă preparat cu ghee, grăsime de gâscă sau de rață. Se iau suplimente cu probiotice.

Stadiul 4: Meniul e completat de carne la grătar sau cuptor, ulei de măsline presat la rece, suc de legume și pâine preparată conform rețetei GAPS.

Stadiul 5: Se introduc piureul de mere coapte, legumele crude, începând cu salată și castraveți curățați de coajă. Intră în scenă și fructele crude. Se sub formă de suc, dar și ca atare, dar în cantități mici. Deocamdată, fără citrice.

Stadiul 6: În cele din urmă, se dă undă verde pentru un consum mai mare de fructe, fiind permise și citricele.

Pe întreg parcursul acestei faze, introducerea alimentelor se face progresiv, fără grabă. Exact ca la diversificarea alimentației sugarilor. Alimentele se introduc inițial în cantități mici, apoi se crește treptat cantitatea lor. Se consideră că un aliment e tolerat atunci când nu există niciun fel de deranj digestiv și mișcările intestinale sunt normale.

Etapa 2: Dieta GAPS completă

Această etapă durează, în general, 18-24 de luni. Pentru că este individualizată, în anumite cazuri, poate fi mai scurtă de atât. În principiu, se vor consuma:

• ouă
• carne, pește și crustacee (numai proaspete sau congelate)
• legume și fructe proaspete
• usturoi
• grăsimi naturale, cum ar fi uleiul de măsline, uleiul de cocos și ghee
• cantitate moderată de nuci
• alternative la produsele făinoase, preparate cu făină de nuci, după rețete speciale GAPS.

De asemenea, în dieta GAPS se recomandă consumul de supă de oase și alimente fermentate la fiecare masă, precum și folosirea alimentelor organice cât mai des posibil. Fructele e indicat să fie consumate între mese și nu pe post de desert, în timpul meselor. Toate alimentele proteice trebuie asociate cu legume.

Etapa 3: Reintroducerea

După cel puțin 6 luni în care digestia a fost în parametri optimi, se poate merge mai departe. Etapa finală în dieta GAPS implică reintroducerea treptată a produselor alimentare obișnuite pe parcursul mai multor luni.

Se recomandă să se înceapă cu cartofi și cu cereale fermentate. Se consumă mai întâi porții mici, apoi se crește cantitatea progresiv, câtă vreme nu apar probleme digestive. Acest proces se reia cu alte amidonoase, cu cerealele și leguminoasele

Dieta GAPS luptă împotriva problemelor digestive

Deși scopul inițial al dr. Campbell-McBride a fost acela de a ajuta copiii cu tulburări de comportament și dispoziție, la ora actuală dieta GAPS este utilizată la scară largă. Este frecvent recomandată persoanelor de orice vârstă, care se confruntă cu tulburări digestive. În special celor care suferă de intoleranțe alimentare sau de sindromul intestinului iritabil.

Fiind o dietă de excludere, dieta GAPS oferă ocazia identificării produselor alimentare care se fac responsabile de apariția manifestărilor digestive neplăcute. Astfel, prin eliminarea sau, cel puțin, reducerea consumului acestora, se pot ameliora simptome precum balonarea și flatulența, diareea, constipația, greața sau dispepsia.

Dieta GAPS – alimente permise

În dieta GAPS se pune accent pe consumul acestor produse:

• Supă de oase și carne
• carne, însă din surse sigure (să provină de la păsări și animale hrănite natural, fără furaje aditivate)
• peşte
• crustacee
• grăsimi de origine animală
• ouă
• fructe proaspete și legume fără amidon
• alimente și băuturi fermentate
• brânzeturi tari, naturale
• kefir
• nucă de cocos, lapte de nucă de cocos și ulei de nucă de cocos
• nuci
• vin sec
• fasole albă Navy

Dieta GAPS – alimente interzise

Mai ales în primele etape, în dieta GAPS următoarele produse trebuie evitate cu desăvârșire. Chiar și în ultima etapă, acestea se vor consuma cu precauție și maximă parcimonie:

• zahărul și îndulcitorii artificiali
• siropurile
• băuturile spirtoase și, în general, alcoolul; adulții pot consuma ocazional un pahar de vin sec
• alimentele procesate și ambalate
• cerealele precum orezul, porumbul, grâul și ovăzul
• legumele cu amidon, precum cartofii sau ignamele
• laptele
• fasolea, cu excepția fasolei albe Navy
• cafeaua
• ceaiul tare
• soia

Exemplu de meniu pentru dieta GAPS

Ca să îți faci o idee mai clară despre ce înseamnă dieta GAPS, îți prezentăm și un exemplu de meniu.

Ziua se începe cu:

• un pahar de apă filtrată
• un pahar de suc proaspăt stors de fructe și legume

Mic dejun:

• clătite fără făină, făcută după rețeta GAPS, cu unt sau miere
• cană de ceai de lămâie și ghimbir

Prânz:

• carne sau pește cu legume
• cană de supă de oase de casă
• porție de probiotice, cum ar fi kimchi, varză murată, iaurt sau kefir

Cină:

• supă de legume de casă făcută cu zeamă de carne
• porție de probiotice, cum ar fi kimchi, varză, iaurt sau kefir

Dieta GAPS – contraindicații

Deși se spune că ar ajuta la tratarea autismului și a altor tulburări psihice și comportamentale, încă nu există suficiente dovezi că dieta GAPS ar face acest lucru. Și nici suficiente fundamentări științifice care să-i susțină eficiența în acest sens. S-a stabilit într-adevăr o anumită asociere între sănătatea digestivă și riscul de a suferi de tulburări de anxietate și depresie. E însă încă prematur să se vorbească de o legătură de cauzalitate certă.

Prin urmare, experții ne sfătuiesc să abordăm această dietă cu prudență, mai ales că poate expune unor deficiențe nutriționale, dat fiind că se ține pe termen lung. Cei interesați să încerce dieta GAPS sunt îndrumați să consulte un medic nutriționist sau un alt medic specialist. De altfel, în topul celor mai bune diete în 2021, realizat de US News&World Report, autoritatea globală în clasamente și sfaturi pentru consumatori, dieta GAPS se află pe poziții codașe la cele mai multe categorii.