Tulburările de alimentație: diferențe, riscuri și soluții
Tulburările de alimentație se caracterizează prin schimbări majore și persistente ale comportamentelor alimentare, asociate cu gânduri și emoții supărătoare. Pot fi afecțiuni foarte grave care afectează atât sănătatea fizică, cât și pe cea psihică. Tocmai de aceea, aceste trebuie identificate la timp și combătute încă de la primele semne.
05.10.2023
Timp estimat de citire:
4 minute, 46 secundeTulburările de alimentație implică relații complexe și dăunătoare cu mâncarea, exercițiile fizice și imaginea de sine. Aceste tulburări afectează milioane de femei și bărbați în întreaga lume și sunt întâlnite la toate populațiile, indiferent de vârstă, etnie, statut socio-economic etc.
„Tulburările de alimentație sunt o reală problemă la nivel global. Cel mai adesea se dezvoltă în adolescență și la persoanele adulte tinere, desigur categoria cea mai afectată fiind sexul feminin, unde vârsta a scăzut drastic și întâlnim astfel de cazuri încă de la 12 ani. Comportamente asociate cu tulburările de alimentație, includ de la alimentația restrictivă sau evitarea anumitor alimente, alimentația excesivă, vărsăturile autoinduse, abuzul de laxative până la exerciții fizice compulsive. Aceste comportamente sunt similare cu o dependență”, precizează Cori Grămescu, nutriționist și antrenor de pilates.
Principale tipuri de tulburări de alimentație
Există multe tipuri de tulburări de alimentație, dar trei dintre acestea au cele mai grave repercusiuni asupra sănătății: anorexia nervoasă, bulimia nervoasă și tulburarea de alimentație excesivă. Fiecare are criterii specifice care o diferențiază de alte boli psihice și tulburări de alimentație. Recunoașterea acestor diferențe reprezintă un pas esențial în abordarea acestora cu succes.
Anorexia nervoasă
Se caracterizează prin înfometare și scădere în greutate, rezultând un număr de kilograme sub media normală pentru înălțime și vârstă „Anorexia are cea mai mare mortalitate dintre bolile cu diagnostic psihiatric și poate fi o afecțiune foarte gravă. Comportamentul de dietă în anorexia nervoasă este determinat de o teamă intensă de a lua în greutate. Deși unele persoane cu anorexie vor spune că vor și încearcă să se îngrase, comportamentul lor nu este în concordanță cu această intenție. De exemplu, acestea pot mânca doar cantități mici de alimente cu conținut scăzut de calorii și pot face exerciții fizice excesive. Unele persoane cu anorexie nervoasă pot mânca în mod intermitent și vor elimina mâncarea prin vărsături sau abuz de laxative”, explică nutriționistul.
Bulimia nervoasă
În cazul bulimiei nervoase, persoanele afectate obișnuiesc să alterneze consumul de „alimente sigure”, cu conținut scăzut de calorii, cu consumul excesiv de alimente „interzise”, bogate în calorii.
„Consumul excesiv este definit dreptul consumul unei cantități mari de alimente într-o perioadă scurtă de timp asociat cu un sentiment de pierdere a controlului asupra a ceea ce sau a cât de mult mănâncă. Comportamentul excesiv este, de obicei, ținut secret și asociat cu sentimente de rușine. Excesele pot fi foarte mari, iar alimentele sunt adesea consumate rapid, dincolo de sațietate până la greață și disconfort. Excesele sunt cel puțin săptămânal și sunt, de regulă, urmate de ceea ce se numește «comportamente compensatorii» pentru a preveni creșterea în greutate. Acestea pot include postul, vărsăturile, abuzul de laxative sau exercițiile fizice compulsive”, subliniază Cori Grămescu.
Persoanele cu bulimie nervoasă pot fi ușor subponderale, cu greutate normală, supraponderale sau chiar obeze. Cu toate acestea, dacă sunt semnificativ subponderale, se consideră că au anorexie nervoasă de tip binge-eating, nu bulimie nervoasă. Monitorizarea medicală în cazurile de bulimie nervoasă severă este importantă pentru a identifica și trata eventualele complicații.
Tulburarea de alimentație excesivă
Ca și în cazul bulimiei nervoase, persoanele cu tulburare de alimentație excesivă au episoade în care consumă cantități mari de alimente într-o perioadă scurtă de timp, experimentează un sentiment de pierdere a controlului asupra alimentației lor și sunt stresate de comportamentul excesiv. Totuși, spre deosebire de persoanele cu bulimie nervoasă, acestea nu folosesc în mod regulat comportamente compensatorii.
Potrivit specialistului, tulburarea de alimentație excesivă poate duce la probleme de sănătate grave, precum obezitatea, diabetul, hipertensiunea arterială și bolile cardiovasculare.
Ce soluții există
În cazul tulburărilor de alimentație sus-menționate cel mai eficient tratament este psihoterapia cognitiv-comportamentală individuală sau de grup. Aceasta ajută pacienții să își normalizeze comportamentul alimentar și să gestioneze gândurile și sentimentele care perpetuează tulburarea. Evaluarea medicală și tratamentul altor afecțiuni concomitente reprezintă o componentă importantă a tratamentului. Planul nutrițional trebuie să se concentreze pe contracararea anxietății legată de alimentație și să cuprindă o gamă largă și echilibrată de alimente cu densități calorice diferite, care să fie consumate la mese regulate.
Pentru persoanele care au o relație complicată cu mâncarea și care doresc să intervină în mod eficient pentru a se echilibra din punct de vedere alimentar, Cori Grămescu propune protocolul Better Body pe care îl aplică în programele de management al greutății. Acesta reprezintă o abordare integrată, având la bază experiența de 17 ani ca antrenor de fitness și observațiile făcute pe durata a 10 ani, de când activează ca nutriționist specializat în programe de slăbire pentru femei.
Fragilitatea fizică, un important factor de risc pentru depresie
04.06.2024