logo Slab sau Gras Tonica Group
Menu
  • Noutăți
        • Cifre îngrijorătoare: 60% dintre români suferă din cauza surplusului de greutate

          martie 13, 2023

          Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023

          februarie 16, 2023

          Studiu: cum reduc riscul de cancer intervențiile chirurgicale pentru slăbit

          februarie 14, 2023

          Studiu: ce legătură are greutatea cu Vitamina D

          februarie 10, 2023
  • Diete
        • Diete de slabit
        • Diete pentru îngrăsat
        • Diete Periculoase
        • Diete sănătoase
        • Cele mai eficiente metode de slăbire și cum să le aplici corect

          martie 20, 2023

          Tehnici pentru controlul porțiilor și reducerea consumului de alimente nesănătoase

          martie 15, 2023

          Dieta keto, pro și contra

          martie 13, 2023
  • Nutriție sănătoasa
        • Puterea Alimentelor
        • Igiena alimentației
        • Calorii alimente
        • Alimentatie sănătoasă pentru copii
        • Beneficii fructe și legume
        • Nutriție sportivă
        • Alimentația în sarcină
        • 7 semne ale lipsei de vitamina C

          martie 10, 2023

          Ce și cum să mâncăm pentru a avea o viață lungă, ferită de boli

          martie 9, 2023

          Da sau Nu consumului de apă minerală carbogazoasă?

          martie 9, 2023
  • Povești de succes
        • Postul intermitent l-a ajutat pe un medic din SUA să slăbească aproape 60 de kilograme în 18 luni

          ianuarie 12, 2023

          Cel mai sexy saxofonist din România s-a transformat total!

          februarie 15, 2021

          Transformare radicală: cum a reușit să slăbească un tip însingurat și deprimat

          septembrie 28, 2020

          „Am dat jos peste 16 kg în 5 luni”

          ianuarie 13, 2020
  • Rețete
        • Rețete Dieta Keto
        • Rețete pentru Cină
        • Rețete Raw
        • Rețete Rina
        • Rețete sănătoase
        • Rețete smoothie
        • Dulciuri Sănătoase
        • Rețete Dieta Mediteraneeana
        • Rețete Detox
        • Rețete cu Carne
        • Rețete Dukan
        • Rețete pentru Copii
        • Rețete Diabetici
        • Rețete cu Pește
        • Rețete Pranz Sănătos
        • Rețete Celiaci
        • Rețete Mic Dejun Sănătos
        • Omleta vegană sau omleta de post: cum se face

          august 9, 2022

          Rețeta pepene verde prăjit: este senzația verii!

          august 5, 2022
  • Sănătate
        • Alergii alimentare
        • Diabet și boli de nutriție
        • Diete pentru prevenirea bolilor
        • Wellness - Stil de viată
        • Remodelare Corporala
        • Probleme și tulburări digestive cauzate de stres

          martie 27, 2023

          Legătura dintre alimentație și starea de oboseală cronică

          martie 9, 2023

          Diabet gestațional: care este regimul pe care trebuie să-l adopte viitoarea mămică?

          martie 8, 2023
  • Sport
        • Exerciții pentru slăbit
        • Interviuri cu sportivi
        • Personal Trainer
        • Exerciții cu picioarele pentru abdomen plat

          martie 10, 2023
          Spondiloza cervicala

          Exemple de exerciții care ameliorează simptomatologia în spondiloza cervicală

          martie 8, 2023

          Exerciții fizice care te ajută să arzi un număr mare de calorii

          martie 7, 2023
  • Psihologie
        • Sfaturi care te ajută să rămâi motivat (ă) și să urmezi un program de slăbire pe termen lung

          martie 21, 2023

          20 de rezoluții sănătoase pentru noul an

          decembrie 27, 2022

          3 lucruri de la care să te abții pentru o viață mai bună

          aprilie 22, 2021

          Psiholog: „Emoțiile negative întrețin dependența alimentară și mâncatul compulsiv”

          martie 19, 2021
  • Vedete
        • Vedete din Romania
        • Vedete internaționale
        • Faimosii XXL
        • Ce mănâncă Regele Charles în fiecare zi

          ianuarie 10, 2023

          Jenna Ortega din serialul Wednesday, vegană până să ajungă în România? Ce a făcut-o să renunțe la acest stil de viață

          decembrie 14, 2022

          Dieta lui Elon Musk: așa a scăpat CEO-ul Tesla și SpaceX de peste 9 kilograme!

          septembrie 7, 2022
  • Terapii alternative
        • Băile reci te-ar putea ajuta să-ți îmbunătățești sănătatea

          decembrie 14, 2022

          5 plante pentru sănătatea ficatului

          septembrie 9, 2022

          Ayurveda și scăderea în greutate

          iulie 1, 2022

          Dieta cu suc de afine sau cum sa ai un abdomen de invidiat

          mai 13, 2022
psihologie

Psiholog: „Emoțiile negative întrețin dependența alimentară și mâncatul compulsiv”

Fiecare dintre noi a simțit la un moment dat că pofta de a mânca pizza sau ciocolată este mai presus de sine însuși. Este sau nu asta o formă de dependență alimentară? Când putem, de fapt, vorbi despre așa ceva? Cât de gravă poate fi? Ce putem face în momentul în care lucrurile scapă de sub control? Sunt o mulțime de întrebări care ne asaltează și care necesită răspunsuri și explicații avizate.

19.03.2021

Natalia Talmacec

2767

Timp estimat de citire:

12 minute, 42 secunde

Am stat de vorbă pe larg despre fenomenul dependențelor alimentare cu psihologul Nora Neghină, expert mindsight și consilier parental din București. Ne-a explicat când și de ce mâncatul compulsiv capătă valențele adicțiilor, ne-a adus în atenție factorii care influențează dezvoltarea tulburărilor de comportament alimentar și, în cele din urmă, ne-s pus care sunt soluțiile în astfel de situații.

Slab sau Gras: Dependența de mâncare stârnește tot mai multe discuții în ziua de azi. Există încă multă confuzie în ceea ce-o privește. Cum se definește mai exact aceasta?

Psih. Nora Neghină: Când vine vorba despre mâncare cred că este important să conștientizăm două aspecte. Pe de-o parte faptul că mâncatul este o nevoie umană fundamentală care ține de supraviețuirea noastră, iar pe de altă parte faptul că este o plăcere primordială, pe care o resimțim încă din perioada in utero și mai apoi încă din primele ore de viață. Astfel, pe acest teren se întâlnesc impulsul fiziologic și liniștirea emoțională, iar combinația dintre cele două poate duce la tulburări de comportament.

Dacă, de exemplu, suntem într-o perioadă stresantă sau simțim mai mult disconfort, sau pur și simplu, suntem mai obosiți, mai lipsiți de energie, mâncarea poate fi cel mai la îndemână mecanism de auto-liniștire.

De asemenea, în astfel de perioade, controlul nostru asupra impulsurilor este mai scăzut și riscăm să avem dificultăți mai mari de a amâna „recompensa” (adică mâncarea) sau de a ne opri din mâncat. Însă există o mare diferență între ce înseamnă o adicție și ce este un obicei care oferă plăcere sau o pasiune pentru o substanță (fie chiar și zahărul), un obicei sau chiar o persoană.

Vă rog să ne lămuriți.

Adicția este definită de câteva criterii, și anume: (a) nu este în controlul persoanei; (b) este o dorință de nestăvilit, chiar de cauzează persoanei rău și provoacă probleme atât ei cât și celor dragi; (c) aduce ușurare pe moment, dar apoi durere și suferință; (d) atunci când persoana dă curs adicției sale, se izolează de ceilalți – adicția „consumă” energia persoanei, apoi îi uzează pe cei dragi, adicția deconectează.

Pe de altă parte, o pasiune: (a) poate fi controlată; (b) persoana se poate opri din comportament, dacă ia această decizie, mai ales dacă acest comportament sau consum îi provoacă ei sau celor dragi probleme; (c) aduce bucurie și împlinire/plăcere;  (d) dând curs pasiunii, aduce un sentiment de fericire și apropiere de ceilalți, deoarece pasiunea creează, conectează.

Cum își poate da seama o persoană că suferă de dependență alimentară? Care sunt semnele caracteristice?

Ceea ce îmi spun adesea clienții și ceea ce îi determină să caute ajutor sunt cantitățile excesive de alimente consumate, sentimentele de rușine sau vinovăție care apar ulterior consumului, disconfortul datorat senzației de pierdere a controlului, insatisfacția privind imaginea corporală. Foarte rar aceste persoane conștientizează legătura dintre starea emoțională și comportamentul lor alimentar.

Adesea, tulburarea de comportament alimentar e justificată prin convingeri de tipul „eu doar mănânc, nu beau alcool sau consum droguri, nu fac rău nimănui”, „nu e nicio problemă, atâta timp cât mănânc sănătos”, „sunt suficient de slabă, îmi permit” sau „merg la sală și compensez”.

Din punct de vedere al criteriilor diagnostice sunt de urmărit:

  1. episoadele recurente de mâncat compulsiv (adică ingerarea într-un interval de timp foarte scurt a unei cantități excesive de alimente, combinat cu sentimentul lipsei de control – nu pot să mă opresc, nu pot controla ce alimente sau cantitatea ingerată);
  2. comportamentele cu care este compensat episodul de mâncat compulsiv – exerciții fizice, laxative sau alte substanțe compensatorii, vărsături auto-provocate, post sau restricție alimentară compensatorie; sentimente de dezgust sau dispreț față de sine, vinovăție, rușine;
  3. disconfortul fizic datorat ingerării unei cantități mai mari de alimente decât necesarul fiziologic, mâncat în absența foamei, ruminațiile (comportamentul de a mesteca excesiv, regurgita, scuipa).

Este foarte important de menționat că foarte multe persoane care suferă de tulburări de alimentație par sănătoase, dar în realitate pot fi extrem de bolnave.

Care sunt cele mai periculoase tulburări de alimentație?

Mâncatul compulsiv, care caracterizează bulimia nervoasă nu este deloc de neglijat. În combinație cu convingerile personale și mesajele care vin din mediu („ești gras(ă)”, „nu ai voință”, „nu e normal” și varianta mai dăunătoare „nu ești normal(ă)”), poate cauza mult disconfort, o scădere majoră a stimei de sine, retragere socială.

Despre dependența de alimente sănătoase ce ne puteți spune?

Este o categorie aparte și un comportament care a apărut în ultimii ani și care este mai „pervers” din punct de vedere psihologic. Vorbim de dependența de alimente sănătoase, bio, eco, fără aditivi, fără zahăr procesat, gluten etc. În alți termeni, mă refer aici la ceea ce înțelegem prin termenul de ortorexie – obsesia pentru alimentația exclusiv sănătoasă. Chiar dacă această afecțiune nu a fost încă introdusă în manualul de diagnostic al afecțiunilor mintale, văd adesea această „dependență” mai ales în rândul mamelor.

Ea pornește de la cele mai bune intenții din lume, și anume acelea de a proteja copilul. Cu toate acestea, atunci când un timp semnificativ este alocat căutării „celor mai sănătoase surse de alimente”, citirii ingredientelor/caloriilor de pe ambalaje și impunerea cu strictețe celorlalți membri ai familiei a unor reguli extreme, ieșim de pe terenul normalității.

Ce-i face pe oameni să ajungă să aibă dependențe alimentare? Care sunt principalele cauze?

Sunt mulți factori care conduc la o tulburare de alimentație. Aș menționa aici câteva care mi se pare că joacă un rol mai important. Mă refer la restricția alimentară (de orice natură), evenimentele sau dispoziția afectivă negativă și disponibilitatea alimentelor. În ceea ce mă privește, cred că am avut o „adicție față de banane”. Cel mai probabil are legătură cu faptul că în copilărie nu aveam acces la banane și erau considerate un aliment „de lux”. După Revoluție, la prima ieșire din țară pe care am avut-o consumam 6 kg de banane pe zi.

Creierul nostru tolerează foarte greu restricțiile de orice fel și cu atât mai mult restricțiile alimentare. Prin restricții alimentare înțelegem, eliminarea anumitor alimente, reducerile cantitative, diete, practic orice comportament prin care transmitem creierului mesajul „nu” (nu ai voie, nu primești, e prea mult etc). În acele momente se activează butonul de panică, pe supraviețuire. Astfel, la următoarea masă sau la următorul aliment ingerat, creierul va tinde să facă excese. Acest factor este cu atât mai important în societatea românească sau în culturile/societățile care au traversat perioade de foamete, ca urmare a traumei colective din timpul comunismului, când principala preocupare era procurarea alimentelor.

Acum, dimpotrivă, avem mâncare din abundență…

Disponibilitatea în exces a alimentelor este un alt factor important care menține într-o anumită măsură mâncatul compulsiv. Se spune că trăim într-o „cultură obezogenă” – oriunde te uiți fie dai cu ochii de mâncare, fie de reclamă la mâncare. Există campanii în care cumperi mai mult și plătești mai puțin (campaniile de genul cumperi 2 produse plătești unul). Acestea conduc automat la un consum mai mare.

Pe de altă parte, această disponibilitate excesivă a alimentelor este însoțită de promovarea corpului perfect, a fitness-ului, a modelelor slabe, a curelor de slăbire, a stilului de viață sănătos. Și apare astfel o ambivalență cognitivă, pe de-o parte pot și am acces la mâncare, pe de alta nu este social acceptat, ceea ce duce la menținerea unor sentimente de rușine, vinovăție și stimă de sine scăzută.

Emoțiile negative întrețin dependența alimentară și mâncatul compulsiv. Astfel se încheie un cerc vicios. Acest lucru a fost confirmat inclusiv, în contextul prezent al pandemiei și dispoziției negative aferente (cu multă anxietate și depresie), când se observă o creștere a incidenței tulburărilor de comportament alimentar, atât a celor de mâncat compulsiv, cât și a celor de restricții alimentare. Comportamentul alimentar vine ca o modalitate de a face față izolării sociale sau măsurilor restrictive impuse pentru limitarea răspândirii virusului. Într-o lume în care pare că nu mai putem controla nimic, unii fie au crescut controlul asupra alimentelor, fie au renunțat la orice control.

Când simți că emoțiile negative te copleșesc, apelează cu încredere la ajutorul suplimentului alimentar StresControl de la Naturalis. Acesta conține extracte de valeriană și sunătoare, două plante cu proprietăți benefice deosebite asupra capacității organismului de a se adapta și reacționa adecvat la stres.

Ce se întâmplă în creierul unei persoane cu o astfel de dependență? De ce nu reușește să-și stăpânească poftele?

Din punct de vedere emoțional, mâncarea este așa cum ziceam o sursă primordială de plăcere și auto-liniștire. Datorită faptului că suntem o specie de mamifere care se înmulțește prin pui vii, pe care (până la apariția biberoanelor și laptelui praf) îi hrănește cu lapte matern, încă din primele zile de viață se creează o asociere pozitivă în creierul nou-născutului între mâncare și confort fizic și emoțional, conectare, căldură umană. Ajungem astfel ca la vârsta adultă, atunci când conectarea sau confortul emoțional lipsește, să căutăm să ne creștem nivelul de plăcere prin mâncare.

Tot din perspectivă emoțională, multe amintiri plăcute din copilărie se leagă de mâncare: fie mese familiale și evenimente speciale marcate de feluri speciale (torturi, prăjituri, Crăciun, Paște), fie momente punctuale cu intensitate emoțională crescută. În consecință, de multe ori atunci când în viața adultă suntem activați emoțional negativ, încercăm să liniștim copilul vulnerabil din noi oferindu-i ceva de mâncare, în încercarea de a compensa.

De ce nu dezvoltăm dependențe de broccoli sau salată de varză, ci mai degrabă de alimente hipercalorice? De ce mai ales dulciurile sunt atât de irezistibile?

Din punct de vedere fiziologic, glucoza (o formă de zaharuri) este sursa primară de energie pentru celulele nervoase din corpul nostru. Deoarece în creier se regăsesc cele mai multe celule nervoase, acest organ este și cel care consumă cele mai multe zaharuri, aproximativ jumătate din cantitatea de energie din corp. Efectul nefast însă se datorează faptului că zahărul (alimentele dulci, sărate și grase) activează centrul recompensei din creier și produce astfel un efect similar celui obținut în urma unei doze de cocaină.

Consumul de dulciuri duce astfel la o scădere a auto-controlului, la tendința de hiperfagie, și ulterior la creșteri în greutate, datorate depozitelor pe care organismul le stochează și le transformă în grăsimi sau țesut adipos. Problema provine din faptul că ulterior nu mai este suficientă aceeași cantitate pentru obținerea aceluiași răspuns pozitiv, ci cantități mai mari de zaharuri sunt necesare pentru a obține același nivel de satisfacție. Produsele hipocalorice nu se traduc în creier cu o intensitate atât de ridicată a satisfacției, de aceea și nu ajungem să „dezvoltăm dependențe de broccoli”.

O altă explicație din perspectiva psihologiei evoluționiste privind preferința noastră pentru alimente dulci provine din faptul că suntem urmașii vânători-culegătorilor. Din cauza surselor puține de mâncare, ei aveau o preferință pentru alimentele dulci, acestea fiind mai energetice, dar și pentru a evita gusturile neplăcute (acre, amare, necoapte, otrăvitoare etc). Astfel, creierul a dezvoltat un sistem de selecție a alimentelor, ceea ce ne face să fim mai atrași de alimentele dulci.

Ce e de făcut? Cum putem redobândi control asupra impulsurilor și comportamentelor alimentare?

Mai mult decât în alte afecțiuni, intervenția depinde foarte mult de la persoană la persoană. În principiu, mergem pe două paliere, pe cel al convingerilor și pe cel al comportamentelor, cele două întreținându-se unul pe celălalt.

Din perspectivă comportamentală, lucrăm pe rutinele alimentare, organizarea meselor și a cumpărăturilor, precum și a comportamentelor din timpul mesei. Mă refer aici la viteza de ingerare, eliminarea activităților care distrag atenția, mâncatul conștient, diversificarea activităților sau altor domenii de interes.

Din perspectiva convingerilor, lucrăm în principal pe impactul emoțional, creșterea toleranței la disconfort, pe distincția dintre poftă, foame și sațietate, pe motivația pentru schimbare, pe imaginea corporală și, mai ales, pe rescrierea evenimentelor din istoricul de viață al persoanei.

Eu cred foarte mult în flexibilitate și echilibru, nu cred în interdicții sau limitări și în „metoda voinței”. Un element de intervenție extrem de important este familia, care poate fi cel mai bun aliat al terapeutului și al persoanei care suferă de acest tip de tulburări. Astfel, o parte din intervenție se axează pe aspectele relaționale din viața clientului – mese și gătit în familie, experiențe pozitive care implică oamenii dragi și mâncarea.

Când e nevoie de intervenție specializată?

Atunci când viața persoanei (sau a celorlalți membri ai familiei) este afectată în mod semnificativ, este important să contactăm un terapeut care să aibă experiență în domeniul tulburărilor alimentare încă de la primele semne.

Cu cât comportamentul va fi perpetrat, cu atât va fi mai dificil sau mai de lungă durată intervenția pentru modificarea lui și a convingerilor care s-au structurat de-a lungul istoricului personal. Afectarea semnificativă la care mă refer este de exemplu faptul că mănânc „pe ascuns”, îmi neglijez sau am dificultăți de a gestiona alte arii personale (viață profesională, copii, partener, prieteni), adopt comportamente care vin să compenseze consumul de alimente (sport, restricții privind alte categorii de alimente etc).

Etichete:

anxietate, articol-de-top, bulimie, consum excesiv de mancare, dependente alimentare, stima de sine, tulburari alimentare

Articole recomandate din categoria Psihologie

20 de rezoluții sănătoase pentru noul an
Ce ți-ai propus să faci în 2023? Indiferent de răspuns, cu siguranță îți dorești să duci o..

27.12.2022

Stefan Stan
psihologie
3 lucruri de la care să te abții pentru o viață mai bună

22.04.2021

Stefan Stan
psihologie
Psiholog: „Emoțiile negative întrețin dependența alimentară și mâncatul compulsiv”

19.03.2021

Natalia Talmacec
psihologie
Singurătatea și foamea, o relație oficializată

22.02.2021

Natalia Talmacec
psihologie
Atacurile de panică, tot mai frecvente în pandemie. Evitarea lor, cel mai mare obstacol în calea vindecării

20.11.2020

Natalia Talmacec
psihologie
Află dacă suferi de ortorexie, obsesia pentru mâncarea sănătoasă

18.11.2020

Natalia Talmacec
psihologie
S.O.S. stres și anxietate: 4 exerciții de respirație de mare ajutor

31.10.2020

Natalia Talmacec
psihologie

Cele mai vizualizate articole

  1. Dieta Dukan de la A la Z
    02.12.2020
    306 1031256
  2. Dieta cu supa de varza
    01.07.2013
    182 345253
  3. Regimul Oshawa
    02.07.2013
    181 348188
  4. “Am slabit 26 de kilograme cu Kangoo Jumps”
    07.08.2013
    150 294512
  5. 12 kg intr-o luna!
    19.10.2006
    66 160142

Instrumente de sănătate

Calculator greutate ideală
Calculator hidratare optimă
Calculator rata metabolismului bazal
Calculator procent grăsime corporală
Calculator indice masă corporală
Reviste Retete Sanatate Psihologie

Recomandări din alte categorii

Cifre îngrijorătoare: 60% dintre români suferă din cauza surplusului de greutate
Sfaturi care te ajută să rămâi motivat (ă) și să urmezi un program de slăbire pe termen lung
Ce mănâncă Regele Charles în fiecare zi
Slab sau Gras aprilie-mai 2020. Ediție online gratuită!
Retete de sanatate de la Naturalis
Probleme și tulburări digestive cauzate de stres
slab-sau-gras
facebook
instagram
youtube
tonica group
Despre
  • Povestea Slab sau Gras
  • Sitemap
  • Regulamente concursuri
Contact
  • Contactează-ne
  • Publicitate
Parteneri
  • Noutăți
  • Diete
Solutionarea alternativa a litigiilor
Solutionarea online a litigiilor
newsletter-icon
Copyright © Tonica Group 2023
  • Termeni și condiții
  • Contactează-ne