Faci prea mult sport?! S-ar putea să fie nesănătos

Timp estimat de citire:

5 minute, 18 secunde

Există o mare variabilitate în modul în care fiecare persoană răspunde la antrenament și nu toată lumea realizează îmbunătățirile teoretice sau dorite ale nivelului glicemiei, ale lipidelor serice sau ale tensiunii arteriale. Aproximativ 40% sau mai mult din efectele protectoare ale exercițiilor fizice nu au de-a face cu normalizarea glicemiei sau a tensiunii, ci se datorează remodelării vaselor de sânge sau modificărilor hormonale induse de efort . Aproape toată lumea obține măcar un anumit beneficiu când este mai activă, chiar dacă factorii tradiționali de risc pentru boli cronice nu se schimbă dramatic. Mai mult, nivelurile ridicate de fitness sunt protectoare, chiar și atunci când anumiți factori de risc rămân nemodificați.

Efectele depind de diferiți factori

Mai nou, însă, se aud voci care spun că activitatea fizică poate să facă rău. Desigur, depinde și de intensitate și de durată, dar și de antecedentele fiziologice sau patologice ale persoanei care face mișcare. Studiile arată că, pentru oamenii aparent sănătoși, pur și simplu nu există suficiente dovezi care să lege activitatea fizică de inducerea de boli sau de mortalitate ridicată. Mortalitatea crește doar la niveluri foarte ridicate de activitate. Mai multe studii recente au întărit acest lucru, inclusiv un studiu din Suedia privind activitatea fizică și riscul de insuficiență cardiacă. Acesta a urmărit aproape 40.000 de persoane timp de mai bine de un deceniu și a arătat că efectele protectoare ale activității au fost mai puternice decât factorii de risc tradiționali pentru insuficiența cardiacă.

CardioSuport de la Naturalis conține acizi grași Omega-3 (EPA și DHA), coenzima Q10 și resveratrol. Acizii grași Omega-3 (EPA și DHA) contribuie la funcția normală a inimii. Resveratrolul și coenzima Q10 susțin sănătatea cardiovasculară. 

Exercițiul fizic și sănătatea inimii

Dacă în trecut se considera că efortul foarte mare în tinerețe îți slăbește inima, astăzi știm că nu este așa. Un nou studiu arată că sportivii extrem de competitivi pe întreaga durată a vieții au inimi care rămân foarte în formă pe măsură ce îmbătrânesc, păstrând niveluri impresionante de performanță ventriculară. Studiile anterioare asupra ultramaratoniștilor au arătat că aceștia au artere coronare care se dilată mai mult. Aceste studii de fiziologie ar părea să respingă îngrijorările că prea mult exercițiu ar putea face inima rigidă și ar putea răni arterele coronare în timp.

Recent, s-a spus că multă mișcare ar face rău… creierului. Astăzi nu exista dovezi științifice acceptate pe scară largă care să sugereze că prea multă activitate fizică este în mod inerent dăunătoare pentru creier. Cu toate acestea, cercetările în domeniul științei exercițiului fizic și al neuroștiințelor sunt în desfășurare.

Exercițiul fizic și sănătatea creierului

Este important de menționat că relația dintre activitatea fizică și sănătatea creierului este complexă, iar efectele pot varia în funcție de factori precum tipul, intensitatea și durata exercițiului, precum și de diferențele individuale. Înainte de a merge mai departe, vreau să îți atrag atenția că tot ce se argumentează aici ia în considerare activitatea fizică foarte intensă, de tipul maratoanelor și al altor sporturi extrem de consumatoare de energie.

Să explorăm ambele părți ale argumentului, luând în considerare potențialele preocupări ridicate în unele studii:

Supraantrenamentul și funcțiile cognitive

Unele studii au investigat efectele cognitive potențiale ale exercițiilor extreme, adesea asociate cu supraantrenamentul sau antrenamentul excesiv de rezistență. Supraantrenamentul poate duce la oboseală, dezechilibre hormonale și la creșterea stresului oxidativ, care ar putea afecta negativ funcțiile cognitive. Cu toate acestea, este esențial să distingi exercițiile fizice moderate, de cele excesive.

Cortizolul și răspuns la stres

Activitatea fizică intensă și prelungită poate duce la creșterea nivelului de cortizol, care este un hormon asociat stresului. Nivelurile crescute cronic de cortizol pot avea efecte adverse asupra funcțiilor cognitive. Cu toate acestea, este esențial să iei în considerare faptul că exercițiile fizice moderate s-au dovedit a avea efecte pozitive asupra managementului stresului și asupra stării de spirit. Ele ameliorează chiar stările depresive.

Variabilitatea individuală

Răspunsul la exerciții variază de la individ. În timp ce unii oameni pot prospera cu antrenamente de mare intensitate, alții pot experimenta consecințe negative. Factori precum genetica, sănătatea generală și prezența unor afecțiuni preexistente pot influența modul în care o persoană răspunde la exerciții fizice.

Echilibrul este cheia

Multe studii evidențiază în mod constant efectele pozitive ale exercițiilor regulate, de intensitate moderată, asupra sănătății creierului. Activitatea fizică a fost asociată cu îmbunătățirea funcțiilor cognitive, neuroplasticitatea și cu un risc redus de boli neurodegenerative. Găsirea unui echilibru între exerciții fizice și recuperare este crucială pentru optimizarea sănătății fizice și psihice.

Importanța odihnei și a recuperării

Odihna adecvată și recuperarea sunt componente esențiale ale oricărui regim de exerciții fizice. Timpul de recuperare insuficient poate contribui la supraantrenament, ceea ce poate duce la efecte negative asupra diferitelor sisteme fiziologice, inclusiv asupra creierului.

Câteva studii recente au arătat că imediat după efort intens ai o sensibilitate mai mare la răceli. Este un lucru binecunoscut în lumea sportiva. Cauza lui este aceea că efortul foarte intens secătuiește cumva rezervele de imunitate ale organismului. Nicio grijă, însă: recuperarea este rapidă și singurul lucru de care trebuie să ai grijă este să nu te expui post-efort la temperaturi scăzute sau la persoane purtătoare de virusuri respiratorii.