Fragilitatea fizică, un important factor de risc pentru depresie

Timp estimat de citire:

4 minute, 36 secunde

O echipă de cercetători de la Universitatea Yale, din SUA, a stabilita de curând că persoanele care prezintă până și un singur semn de fragilitate fizică se confruntă cu un risc sporit de a suferi de depresie. În felul acesta, se deschid noi piste în abordarea afecțiunii. Știindu-se că este un factor de risc important, fragilitatea poate deveni o țintă pentru intervenție.

Ce înseamnă mai exact fragilitatea fizică

În mediul clinic, fragilitatea fizică este definită de cinci indicatori:

• Scăderea în greutate
• Epuizarea
• Senzația de slăbiciune
• Inactivitatea fizică
• Viteza de mers încetinită

Pe lângă asocierea cu depresia, sindromul de fragilitatea fizică, așa cum mai este cunoscută această problemă de sănătate, expune unui risc mai mare de fracturi osoase, de spitalizare, de scădere a calității vieții, dar și de deces prematur.

Fragilitatea fizică, un pas către cea mintală

Cercetările anterioare au pus în evidență legătura dintre fragilitatea fizică și declinul accelerat al sănătății mintale.

Pentru a înțelege mai bine această relație, cercetătorii de la Universitatea Yale au folosit date din UK Biobank, un studiu pe termen lung și la scară largă care a colectat informații complexe privind sănătatea de la peste 500.000 de adulți din Regatul Unit. Din acest set de date, în noua analiză au fost studiate date de la peste 350.000 de persoane cu vârste cuprinse între 37 și 73 de ani. Acești participanți au fost supuși unei evaluări inițiale între 2006 și 2010, iar apoi unei alte evaluări după aproximativ 12 ani.

Cercetătorii au grupat participanții în trei categorii pe baza evaluării lor inițiale:

• non-fragili (care nu au raportat niciunul dintre cei cinci indicatori de fragilitate)
• pre-fragili (care a raportat unul sau doi indicatori)
• fragili (care a raportat trei sau mai mulți indicatori)

Autorii studiului au corelat toate datele, pentru a vedea câți dintre participanți au fost diagnosticați cu depresie în cadrul celei de-a doua evaluări.

Rezultatele au relevat că, în comparație cu persoanele fără semne de fragilitate fizică, persoanele clasificate ca fiind „pre-fragile” sau „fragile” aveau o probabilitate de 1,6, respectiv, de 3,2 ori mai mare de a fi diagnosticate cu depresie după prima lor evaluare. Această relație a devenit mai puternică pe măsură ce fragilitatea devenea din ce în ce mai severă, spun cercetătorii, cei care îndeplineau mai multe criterii de fragilitate fiind mai predispuși să aibă depresie, după 12 ani.

Bărbații, mai vulnerabili în fața depresiei

Cercetarea a arătat că legătura dintre fragilitatea fizică și depresie a fost observată în mod disproporționat la femei și bărbați.

„Am constatat că această asociere a fost mai puternică la bărbați și la persoanele de vârstă mijlocie – persoane mai tinere de 65 de ani – decât la femei sau la persoanele mai în vârstă”, a declarat Rongtao Jiang, autorul principal al studiului și asociat postdoctoral în laboratorul lui Dustin Scheinost din cadrul Departamentului de Radiologie și Imagistică Biomedicală al Școlii de Medicină Yale.

În cadrul aceluiași studiu, cercetătorii au explorat și factorii care ar putea sta la baza legăturii dintre fragilitate și depresie, descoperind contribuții din partea moleculelor inflamatorii și a structurii creierului.

Inflamația, o posibilă cheie

Autorii studiului au efectuat o serie de „analize de mediere”, o abordare statistică care examinează dacă relația dintre doi factori (fragilitatea și depresia, în acest caz) ar putea fi influențată sau mediată de un al treilea factor.

Astfel, cercetătorii au descoperit că anumiți markeri ai inflamației – inclusiv neutrofilele și leucocitele, ambele fiind celule albe din sânge, și proteina C reactivă, produsă de ficat – au mediat relația dintre fragilitate și depresie. Și volumul redus în cinci regiuni ale creierului a făcut același lucru.

„Acest lucru ne spune că asocierea dintre fragilitate și depresie poate avea loc prin reglarea markerilor inflamatori sau a volumului cerebral”, a punctat Jiang.

Este posibil, de exemplu, ca fragilitatea să ducă la inflamarea creierului și la modificări ale structurii lui, care, la rândul lor, duc la depresie. Deși sunt necesare mai multe cercetări pentru a clarifica această progresie, constatările oferă dovezi concrete că fragilitatea și depresia sunt legate.

„Depresia afectează milioane de oameni din întreaga lume, dar nu avem tratamente sau strategii de prevenire foarte eficiente. Această asociere semnificativă între fragilitate și depresie sugerează că modificarea gradului de fragilitate ar putea avea implicații importante pentru prevenirea depresiei”, a opinat Jiang.

În lumina celor descoperite, cercetătorii cred că încorporarea evaluărilor fragilității în cadrul vizitelor medicale de rutină ar putea fi o modalitate complementară de reducere a incidenței depresiei, prin prevenirea sau întârzierea apariției acesteia.

Rezultatele studiului au fost publicate în Nature Communications.