Timp estimat de citire3 minute, 42 secunde
Pe langa micile si marile bucurii specifice, iarna mai inseamna frig, umezeala, oboseala, anxietate, metabolism amortit si sistem imunitar slabit. Este un cumul de factori care te poate face victima in confruntarea cu virusurile mai mult sau mai putin agresive care bantuie acum nestingherite. Asta doar daca lasi lucrurile la voia intamplarii.
Iarna trecuta ai petrecut-o mai mult cu nasul in batista si fara vlaga? Anul acesta, fii cu un pas inainte si ia masurile necesare pentru a face fata cu brio incercarilor sezonului rece. Cum? Asigurandu-te ca organismul tau beneficiaza, zi de zi, de un aport optim de substante care sa-i sustina buna functionare. Iata care sunt vitaminele si mineralele pe ale caror virtuti poti conta.
Vitamina C, aliatul imunitatii
Cu o larga implicatie in reactiile imunologice, vitamina C este prima pe lista nutrientilor care nu trebuie sa-ti lipseasca iarna asta. Studiile stiintifice au demonstrat ca in prezenta ei se sintetizeaza mai mult interferon, o proteina din clasa citokinelor care interfereaza cu procesul de replicare a virusurilor, impiedicandu-le sa se inmulteasca. De asemenea, ea stimuleaza productia de limfocite T, acele celule imunitare care au misiunea de a asigura rezistenta la infectii (virale, bacteriene, fungice, parazitare), dar si de a tine la distanta alergiile, bolile autoimune si cancerul.
Principalele surse alimentare: macese (2000 mg/100 g), acerola (1600 mg), patrunjel (200 mg), ardei (120 mg), kiwi (90 mg), broccoli (90 mg), varza de Bruxelles (75 mg), lamaie (65 mg), papaya (60 mg), portocale (50 mg), varza (30 mg).
Inca de la primele semne ale racelii, ia 100-120 mg de vitamina C la cate o ora, doua sau trei, in functie de severitatea simptomatologiei. In multe cazuri, stopeaza evolutia virozei.
Vitamina E, scut antiviral
Ca si vitamina C, are un important rol in apararea naturala a organismului, intrucat creste numarul de celule macrofage NK (Natural-Killer) care identifica si bareaza invazia virusurilor si a celulelor tumorale, declansand distrugerea prompta a acestora. Totodata, vitamina E impulsioneaza actiunea limfocitelor B, celulele responsabile de raspunsul imunitar umoral.
Principalele surse alimentare: ulei de floarea-soarelui (56 mg/100 g), ulei din seminte de struguri (43 mg), alune de padure si migdale (20-25 mg), ulei de arahide, ulei de rapita si ulei de soia (15-20 mg), ulei de masline si ulei de nuci (10-15 mg).
Vitamina D, antidepresiv natural
Recunoscuta mai ales pentru ajutorul nepretuit in corecta mineralizare a oaselor si dintilor, vitamina D are multiple alte functii care o fac indispensabila pentru mentinerea sanatatii. Ea regleaza ritmul cardiac, sustine sistemul respirator in caz de raceala, gripa sau astm, scade riscul de aparitie a diabetului, a obezitatii si amelioreaza vizibil simptomele depresiei.
Principalele surse alimentare: ulei de ficat de cod (450 UI/lingurita), peste gras (370-680 UI/100 g), lapte integral (130 UI/cana), galbenus de ou (18-39 UI/buc.).
O doza zilnica de 350 mg de magneziu este suficienta pentru a tine sub control manifestarile stresului. Din pacate insa, alimentatia moderna, fiind ultraprocesata, nu reuseste sa acopere nici jumatate din aceasta cantitate.
Fier pentru o buna oxigenare
Component de baza al hemoglobinei, proteina esentiala din globulele rosii care transporta oxigenul catre celule, fierul este un garant al unei functionari optime a organismului: creste rezistenta la infectii, ridica nivelul energiei si vitalitatii, sporeste performantele intelectuale.
Principalele surse alimentare: fructe de mare (20-28 mg), ficat (18 mg/100 g), carne rosie (8-13 mg), pudra de cacao (12 mg), soia (8 mg), leguminoase (5-8 mg/portie), spanac (4 mg).
Magneziu pentru echilibru nervos
Element esential in functionarea eficienta a sistemului nervos, magneziul este cunoscut si sub numele de mineralul „antistres”. Dieta precara, dar si hormonii eliberati in stres pot duce la deficitul acestui mineral, care se poate manifesta prin dureri de cap, nervozitate, anxietate, scaderea memoriei si insomnie.
Principalele surse alimentare: seminte de dovleac (532 mg/100 g), ciocolata neagra (327 mg), macrou (97 mg), soia si linte (86 mg), smochine uscate (68 mg), orez brun (44 mg), avocado (29 mg), banane (27 mg), iaurt degresat (19 mg).
In sezonul rece, soarele nu ne mai poate asigura sinteza cantitatii necesare de vitamina D. De aceea, specialistii recomanda cresterea consumului de produse bogate in aceasta vitamina sau administrarea de suplimente alimentare.
Zincul, prietenul globulelor albe
Cu proprietati antioxidante inegalabile, zincul intervine activ si in sinteza proteinelor, inclusiv a globulelor albe din sange care asigura prima linie de aparare impotriva infectiilor. Mai mult decat atat, el are grija de sanatatea si frumusetea pielii, limitand reactia inflamatorie si grabind cicatrizarea eventualelor leziuni, un avantaj care pe timp de iarna nu-i deloc de neglijat.
Principalele surse alimentare: stridii (80 mg/100g), ficat de vita si porc (9 mg), germeni de grau (7 mg), peste si crustacee (3 mg), fasole, linte, mazare (2-2,5 mg).
Natalia Talmacec
Disclaimer: Informatiile din acest articol apartin exclusiv autorului acestui material si redau o experienta personala in lupta cu kilogramele in plus. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop informativ.
Rezultatele nu sunt tipice, pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori.
Lasă un răspuns