Tinerii si complexul kilogramelor in plus

In ultimii ani, din cauza ritmului neadecvat de alimentatie, consumului excesiv de fast-food, de bauturi carbogazoase si lipsei de miscare, frecventa obezitatii a crescut cu 5% in randul populatiei scolare. Din nefericire, parintii se ingrijoreaza si cauta ajutor cand copiii ajung fie la pubertate, fie incep sa aiba complexe legate de aspectul lor fizic. Adolescentii de obicei se supraalimenteaza din cauza sentimentului de neajutorare sau lipsei de control pe care o simt. Un motiv poate fi lipsa controlului asupra propriului corp, care se modifica in aceasta perioada a vietii.Tinerii ce sufera de complexe de inferioritate sunt tristi, nu se bucura, nu se integreaza in grup si ajung sa fie tinta ironiilor. Pentru a-si ascunde aceste complexe legate de aspectul fizic, fie devin agresivi, fie incearca sa para ceea ce nu sunt. Complexele duc la scaderea stimei de sine, la neincredere, la refuzul de a participa activ la noi provocari, exact in perioada acumularilor de cunostinte. Copilul va avea o toleranta scazuta la frustrare, va renunta usor (dietele i se par prea grele) sau va astepta ca problemele lui sa fie rezolvate de de cei din jur. Acesti copii se dezamagesc usor si orice esec in relatia cu dieta sau cu noul stil alimentar va fi privit ca permanent si va crea o stare de pesimism.

01.05.2008

Psiholog Sorina Cristea

1024

Timp estimat de citire:

3 minute, 1 secunda

Parinti, amintiti-va ca le sunteti modele!
Supraponderalitatea la tineri nu este decat rareori o disfunctie endocrina. Excesul de greutate este constituit in perioadele de asa-zisa bulimie, in care copilul se alimenteaza anormal, insa se poate datora si deprinderilor gresite, mostenite din familie. Parintii reprezinta pentru copil modelul alimentar bazal. Model care poate fi imbunatatit si modificat daca este unul defectuos. Un copil care este mereu singur, care rontaie in permanenta in fata calculatorului, caruia parintii ii cumpara dulciuri din dorinta lor de a se arata iubitori sau de a-si cere iertare pentru ca nu sunt prezenti in viata acestuia, va ajunge invariabil un supraponderal. Abia in momentul in care copilul este exclus din cercul celorlalti copii, cand este stigmatizat si se izoleaza, parintii ajung sa vada problema cu alti ochi.

Sfatrui pentru cei mari
In conditiile in care, dupa cum spuneam, familia are un rol crucial, ca parinti, ar trebui sa:

Fiti un model pentru copilul dvs. si sa va schimbati stilul alimentar intr-un stil de viata sanatos;
Taiati din lista de cumparaturi acele alimente care au concentratie calorigena mare;
Puneti pe lista de cumparaturi fructele si legumele, fara a uita sa explicati importanta acestora in alimentatie si diferenta intre ele si prajituri, din punct de vedere al aportului de substante nutritive;
NU incercati sa controlati in mod excesiv si impunandu-va ideile, deoarece puteti dezvolta furie in propriul copil si acesta se poate revolta alimentandu-se pe furis;
Fiti atenti la ceea ce-i spuneti, recompensand efortul de a tine dieta pana la capat, si nu doar rezultatul ei;
Atunci cand rezultatele nu sunt cele scontate, ar fi necesar sa apelati la ajutorul unei echipe disciplinare formate din nutritionist, psiholog si instructor de fitness.

Important!
Incercati sa va ganditi la supraponderalitate ca la un simptom.. Comorbiditatea psihologica in supraponderalitate si obezitate sugereaza ca cei cu tulburari de greutate au intotdeauna probleme emotionale, de atitudine si comportamentale. In opinia specialistilor, cei care au avut mai mare succes in scaderea in greutate, au fost aceia care si-au identificat si rezolvat problemele psihologice.

Sorina Cristea,
psiholog clinician
psih.sorinab@hotmail.com