Numeroase suplimente alimentare incearca sa ne ajute in a avea o stare de sanatate optima. Daca in ultimii ani tot mai multi am devenit constienti de avantajele produselor probiotice, relativ neglijate sau, mai precis, necunoscute de marele public au ramas prebioticele.

Pentru a intelege mai bine rolul acestora, trebuie discutat putin despre microbiota intestinala. Corpul uman traieste in simbioza cu foarte multe populatii bacteriene. Una din cele mai importante si mai utile este localizata la nivel intestinal. Rolurile microbiotei intestinale sunt multiple si cercetarile ultimelor decenii au scos in evidenta elemente de-a dreptul spectaculoase. S-au obtinut dovezi conform carora metabolismul acestor microbi are efecte la distanta, de la modularea imunitatii, la acumularea de tesut adipos, la sinteza unor neurotransmitatori sau la depunerea de lipide la nivelul ficatului.

Intestinul comunica in mod direct cu sistemul nervos central, ca atare viata microbiotei ar putea avea efecte chiar si asupra starii noastre de spirit, iar fenomene precum depresia ar putea fi evitate cu… flora intestinala potrivita. Studiile sunt inca in domeniul pionieratului si nu exista modalitati clare pe care sa le putem aplica si care sa ne asigure ca avem acele tipuri de microbi care pot actiona pozitiv asupra starii noastre de sanatate. Viitorul va aduce, probabil, multe date in domeniu pentru ca si acum, in timp ce scriu, exista multe studii in derulare.

Alege anumite alimente bogate in fibre

Se stie cu certitudine ca selectarea unei microbiote „prietenoase” se face cel mai simplu, oferindu-i hrana potrivita. Bacteriile intestinale sunt mari consumatoare de fibre, iar dintre acestea au si ele preferatele lor. Tocmai alimentele sau suplimentele care contin fibrele agreate pot purta numele de prebiotice, pentru ca ele ofera „mancarea” ce stimuleaza dezvoltarea florei intestinale. As sublinia si faptul ca fibrele prebiotice sunt elemente rezistente, care nu pot fi digerate de enzimele tubului digestiv uman, dar ca microbii intestinali au fermentii necesari pentru a le descompune si a se hrani cu produsii rezultati. Din prebiotice rezulta mai ales acizi grasi cu lant scurt, care sunt „hrana” celulelor din peretii intestinali umani si care pot determina, la distanta, efecte metabolice favorabile.

 Fibrele prebiotice se gasesc chiar si in laptele de mama. Bebelusul preia din acesta oligozaharide similare celor din plante, care stimuleaza proliferarea locala a bifidobacteriilor si, implicit, apararea imuna.

Alimente cu prebiotice

As vrea sa subliniez ca nu toate fibrele au rol prebiotic. Dar alimentele cu prebiotice sunt larg folosite, iar suplimentele, cat se poate de accesibile. Inca si mai mult, unele fibre prebiotice se folosesc la fortificarea unor alimente sau au chiar rol de aditiv alimentar. Cele mai bogate alimente in fibre prebiotice sunt:

• Radacina de cicoare este bogata in prebiotice, avand un nivel mare de inulina (fibra prebiotica).
• Ceapa si usturoiul contin cam 17% fibre prebiotice. Acelasi lucru se poate spune despre fulgii de ovaz integrali, despre orz sau chiar despre painea integrala (cu 70% din fibre avand rol prebiotic).
• Foarte bogata in prebiotice este anghinarea de Ierusalim, cu 76% din fibre sub forma de inulina, ceea ce a facut-o sa „castige” chiar dreptul de a purta o mentiune de sanatate din partea EFSA (Agentia Europeana de Siguranta a Alimentului).
• In apropiere, gasim frunzele de papadie, sparanghelul (2-3 g de fibre prebiotice/100 g) sau merele care trebuie mancate cu coaja (pectina, o fibra solubila prebiotica, formeaza mai mult de 50% din fibrele marului).

Morala acestui articol ar trebui sa fie: tine-ti microbii fericiti pentru a-ti mentine sanatatea. Nu este atat de greu, este suficient sa mananci anumite produse vegetale integrale si, eventual, sa completezi cu un supliment adecvat.

Dr. Corina Zugravu

Medic primar igiena alimentatiei si nutritie