Medic gastroenterolog: „Flora intestinala saraca favorizeaza sindromul metabolic si castigul ponderal”

In ultimii ani, flora intestinala a devenit o pista din ce in ce mai des frecventata pentru indentificarea cauzelor kilogramelor in plus. Oamenii de stiinta au facut pasi imporanti in acest domeniu, descoperirile lor aducand lamuriri necesare pentru o intelegere mai buna a fenomenului obezitatii.

Am incercat sa deslusim o parte dintre informatiile despre implicatiile florei intestinale in aparitia excesului ponderal impreuna cu dr. Maria Ciocirlan, medic specialist gastroenterolog la Regina Maria – Ponderas Academic Hospital (www.bariatrie.ro), din Bucuresti.

Slab sau Gras: Din ce in ce mai multe studii stiintifice pun in evidenta rolul hotarator al florei intestinale in aparitia obezitatii. Explicati-ne despre ce este vorba?

Dr. Maria Ciocirlan: Tractul digestiv adaposteste peste 500 de specii diferite de microorganisme, ce alcatuiesc microbiomul intestinal. Compozitia acestuia este infuentata de diversi factori externi, incepand cu tipul nasterii – naturala vs. cezariana – , alimentatia initiala – lapte matern vs. formule comerciale –, consumul de antibiotice si, desigur, dieta fiecarui individ. Microbiomul intestinal intervine in functii vitale ale organismului, precum digestia, sinteza de vitamine si enzime, mentinerea imunitatii si, nu in ultimul rand, participa la procesele metabolice. In plus, din ce in ce mai multe studii aduc dovezi asupra rolului microbiomului intestinal in obezitate, prin cresterea captarii de energie din dieta, promovarea si mentinerea unui nivel scazut de inflamatie, dar si prin modificarea compozitiei grasimilor.

Cum anume determina bacteriile intestinale castigul ponderal? Descifrati mecanismul.

Microbiomul poate influenta numarul de calorii absorbite. In dieta exista polizaharide pe care organismul nu le poate digera, cum ar fi, de exemplu, celuloza, hemiceluloza, inulina etc. Ajunse in intestinul gros, ele sunt supuse fermentarii de catre bacteriile intestinale, rezultand acizi grasi cu lant scurt, numiti acetat, propionat, butirat, care pot fi mai departe absorbiti, devenind sursa de energie. Astfel, ei pot influenta greutatea, dar si nivelul glicemiei sau rezistenta la insulina, explicand si legatura dintre microbiom si diabetul zaharat de tip 2.

Oamenii de stiinta sustin ca au descoperit un tipar specific al florei intestinale la oamenii cu kilograme in exces si diabet zaharat de tip 2. Detaliati, va rog.

Principalele clase de bacterii intestinale sunt Bacteroidetes si Firmicutes. Se pare ca Firmicutes promoveaza stocarea de energie din alimente si, deci, castigul ponderal. Studii efectuate pe soareci de laborator au aratat ca in obezitate, creste raportul Firmicutes/Bacteroidetes, iar transplantarea florei intestinale a soarecilor obezi la cei normoponderali a dus, in cateva saptamani, la aparitia obezitatii la cei din urma. In mod similar, studii efectuate pe gemeni monozigoti au aratat ca transferul florei intestinale de la fratele obez la fratele normoponderal a dus la castigul ponderal al celui din urma. Cresterea populatiei de Firmicutes, prin producerea de acizi grasi cu lant scurt, poate modifica si nivelul glicemiei.

„Flora intestinala are un rol esential si in metabolismul acizilor biliari si al colesterolului, favorizand atat absorbtia, cat si sinteza de novo a acestora”

In ce masura influenteaza factorii genetici configuratia florei intestinale?

Exista o stransa relatie intre factorii genetici, factorii de mediu, flora intestinala si dieta. Au fost efectuate studii pe animale de laborator care releva o legatura intre factorii genetici si structura microbiomului, prin felul in care aceasta se modifica la interactiunea cu diversi factori externi. In plus, un studiu efectuat pe gemeni monozigoti si dizigoti a aratat ca persoanele cu sindrom metabolic au o diversitate scazuta a microbiomului fata de indivizii sanatosi, cu o predominanta a speciilor de Sutterella, Methanobrevibacter si Lactobacillus in primul caz. Astfel, modificarile in compozitia florei intestinale par sa depinda si de factori genetici.

Cercetatorii afirma ca pot diagnostica obezitatea cu o acuratete de 80-85%, analizand bacteriile intestinale.

Se stie care sunt bacteriile cu rol protector contra luarii in greutate?

Mai multe cercetari au aratat ca subiectii obezi au un procent ridicat de Proteobacteria, Actinobacteria, Bacillaceae, Clostridiaceae si alte specii din clasa Firmicutes, in paralel cu scaderea procentului de Bifidobacterium si Lactobacillus. In plus,  la subiectii obezi creste procentul speciilor de Archaea. Se presupune ca aceste microorganisme oxideaza hidrogenul produs de bacterii din familia Prevotellaceae, clasa Bacteroidetes. Utilizarea rapida a hidrogenului accelereaza procesul de fermentare a polizaharidelor de catre  Prevotellaceae  si, astfel, creste stocarea de energie, adica de calorii. Asa cum compozitia microbiomului influenteaza obezitatea, legatura poate fi si inversa. S-a observat ca, odata cu pierderea in greutate, creste raportul Bacteroidetes/ Firmicutes, iar, odata cu recastigul ponderal, creste procentul de Firmicutes.

 Microbiomul intervine in metabolismul acizilor biliari si al colesterolului, favorizand atat absorbtia, cat si sinteza acestora. Se estimeaza ca 10% din necesarul zilnic de energie provine din acizii grasi cu lant scurt.

Cum putem ameliora diversitatea florei intestinale pentru a preveni imbolnavirile si luarea in greutate?

Cunoscand modul in care compozitia florei intestinale favorizeaza castigul ponderal sau aparitia diabetului zaharat, au aparut probioticele si prebioticele, in scopul restabilirii si mentinerii echilibrului microbiomului intestinal. S-a observat ca probioticele pot ameliora toleranta la glucoza, dar pot ajuta si la scaderea in greutate si pierderea de tesut gras. Pe de alta parte, prebioticele reprezinta un substrat pentru dezvoltatea anumitor tipuri de bacterii in intestin. De exemplu, inulina favorizeaza producerea de Bifidobacteria, ceea ce poate duce la scadere in greutate, reducerea inflamatiei si a nivelului de lipide in sange.

Care sunt principalele masuri alimentare care promoveaza dezvoltarea sanatoasa a bacteriilor care colonizeaza tubul digestiv?

Intrucat s-a observat ca dieta bogata in grasimi duce la cresterea raportului Firmicutes/Bacteriodetes, au fost efectuate studii care au aratat ca trecerea la o dieta hipocalorica va inversa acest raport. In mod similar, dieta vegetariana creste procentul de Bacteroidetes, scazand, in paralel, procentul de Firmicutes si Enterobacteriaceae. Astfel, pentru a promova un raport favorabil al speciilor bacteriilor intestinale, dieta ideala ar trebuie sa fie saraca in grasimi si in dulciuri concentrate; in schimb, sa cuprinda legume si fructe din belsug, cereale integrale, nuci, alune, produse lactate.

„In Romania nu exista, deocamdata, posibilitatea de a face analize care sa examineze compozitia florei intestinale”

Natalia Talmacec