Alcoolul, alimentul toxic

Timp estimat de citire:

4 minute, 6 secunde

Pentru ca suntem in luna sarbatorilor de iarna, iar acestea sunt legate indisolubil de o crestere a consumului de alcool, vom incerca, in cele ce urmeaza, sa demontam miturile legate de acesta.

Bauturile alcoolice, sarace in substante nutritive

Din start trebuie precizat ca termenul „aliment” defineste o substanta care contribuie la desfasurarea normala a proceselor metabolice, asigura materialul necesar constructiei de celule care le inlocuiesc pe cele uzate si aduce energia necesara proceselor complexe care au loc intr-un organism viu. Se sustine ca alcoolul este un aliment, argumentandu-se cu faptul, dovedit, ca  se metabolizeaza in corp, oxidandu-se pana la dioxid de carbon si apa, cu eliberarea de energie (7 kcal/g) si acid acetic. Unele bauturi alcoolice, cum ar fi berea, care contine malt, sau unele vinuri, care contin zahar, pot fi considerate alimente in masura in care au in componeneta lor aceste substante nutritive, dar cantitatea lor este atat de redusa, incat ar trebui consumate cantitati uriase pentru ca ele sa reprezinte un aport nutritiv real. De exemplu, in 100-200 g de cereale sunt mai multi factori nutritivi decat in 4 litri de bere. Alcoolul propriu-zis nu este un aliment, si cea mai valoroasa dovada in acest sens sunt efectele etanolului asupra organismul prin care trece, distrugand vitaminele si afectand numeroase tesuturi si organe, cu producerea de boli grave (la nivelul stomacului – gastrita, ulcer; ficatului – ciroza, cancer hepatic; pancreasului – pancreatita; sistemului nervos – nevrita alcoolica, dementa alcoolica, scade atentia, memoria, apar tulburari de comportament; creste riscul de cancer hepatic, de pancreas, rect, san, faringe, laringe si esofag; creste riscul de insuficienta renala etc.). Nu numai ca nu contine factori nutritivi, dar pentru a fi ars in organism, consuma o mare cantitate de vitamina B1, saracind rezervele aduse prin alimentatie si, cu timpul, determinand malnutritie (in consumul cronic si in exces).

Frig? Un paharel te-ar incalzi?

Se spune ca alcoolul „incalzeste”, ne protejeaza de frig iarna. Nimic mai fals! Este adevarat ca alcoolul etilic, prin arderea unui gram, produce 7 kcal (aproape similar cu arderea unui gram de lipide). Cum intr-o ora se ard circa 6 g alcool pur, inseamna ca se produc 42 kcal. Dar ele nu pot fi retinute de organism, deoarece alcoolul intoxica sistemul nervos, afectand, printre altele, activitatea centrului termoreglarii (pastrarea si pierderea de caldura de catre organism). Desigur, cel care a consumat alcool are o senzatie de caldura: pielea lui este fierbinte indiferent de temperatura aerului si colorata trandafiriu, dar aceasta se datoreaza dilatarii vaselor de sange din piele. Circulatia sangelui in piele devine mai intensa, favorizand eliminarea unor mari cantitati de caldura produse prin arderile interne, insa pierderile de caldura pot depasi mult producerea lor, iar la un moment dat senzatia de caldura este inlocuita de frig.

Curajul dat de bautura…

Alcoolul este o substanta psihoactiva si un toxic celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos central. Dupa consumarea unei anumite cantitati, avem senzatia ca suntem mai puternici, mai curajosi, creste debitul verbal, aparent si capacitatea de munca. Aceasta este asa-numita faza de excitatie. Se datoreaza „biciuirii” sistemului nervos si consta intr-o slabire a proceselor de inhibitie, fiind unul din primele efecte ale actiunii toxice a alcoolului. Dupa aceasta faza insa, randamentul celui aflat sub actiunea alcoolului scade. In conditii experimentale s-a demonstrat ca oboseala apare de doua ori mai repede la cei aflati sub influenta alcoolului, desi, initial, ei lasa impresia ca au o capacitate de munca ridicata. In plus, munca se face anarhic, nu se mai tine seama de regulile de securitate, semnele care atrag atentia asupra pericolelor pot trece neobservate.

Alcoolul si kilogramele in plus

Legatura obezitate – alcool nu este una directa, consumul de alcool nefiind o cauza primara de obezitate; doar 5% din caloriile rezultate din metabolizarea alcoolului transformandu-se in grasime. In schimb, acesta determina reducerea cantitatii de lipide pe care organismul o folosea pentru obtinerea de energie, creste apetitul si scade nivelul de testosteron (hormonul sexual masculin) in primele 24 de ore dupa consum. Cu alte cuvinte, cei care consuma alcool periodic slabesc mult mai greu decat non-alcoolicii si au masa mulsculara diminuata (in special barbatii). Se stie ca alcoolul in sine este hipercalorigen, dar, folosit ca aperitiv, s-a constatat ca determina cresterea aportului caloric (mancam mai mult decat daca nu am fi consumat inainte alcool). Asa ca mare grija de Sarbatori si nu numai!

Continutul caloric al bauturilor alcoolice

Dr. Venera Vartosu