Fisticul, sursă inepuizabilă de beneficii

Timp estimat de citire:

3 minute, 35 secunde

Motivele pentru care fisticul merită o atenţie deosebită nu sunt deloc puţine şi nici de neglijat. Iar faptul că este unul din acele alimente care a însoţit omenirea de-a lungul evoluţiei sale, probabil încă de la începuturi, este un exemplu elocvent în acest sens. Cele mai vechi urme ale prezenţei fisticului în hrana umană datează din anii 6.750 î.Hr. Acestea au fost descoperite de arheologi în numeroase situri din Asia Centrală şi Orientul Mijlociu, zone de unde-şi trage rădăcinile arbustul care-l produce, pe numele său Pistacia vera.

Adevărat depozit de elemente nutritive

Includerea fisticului în regimul alimentar este o modalitate simplă de acoperire a nevoilor nutriționale ale corpului. Pe lângă glucide și proteine de calitate superioară, fisticul conține grăsimi sănătoase, fibre dietetice și un întreg șir de vitamine, minerale și oligoelemente în concentrații apreciabile. Este bogat în special în cupru, fosfor, fier, magneziu, potasiu și vitaminele B1, B6, K și E. Mai are în compoziție însă și calciu, zinc, seleniu, mangan, acid folic, niacină și riboflavină – substanțe cu un rol important în menținerea sănătății.

Fisticul nu pune în pericol silueta

Chiar dacă are o densitate calorică ridicată (560 de calorii/100g), fisticul nu pune în pericol silueta atunci când este consumat cu moderație. Dimpotrivă, în cadrul unei alimentații echilibrate poate contribui la reducerea indicelui de masă corporală. Mare atenție însă, pentru a te bucura de proprietățile benefice ale fisticului, consumă-l în stare crudă. În varianta prăjită și cu sare, fisticul nu doar că nu doar că nu ajută, ci dăunează.

Bun pentru inimă

Aproape 90% din grăsimile conținute de fistic sunt reprezentate de acizi grași nesaturați, care împreună cu fitosterolii prezenți în cantități mari ajută la îmbunătățirea sănătății cardiovasculare, prin scăderea nivelului de colesterol LDL, așa-zisului colesterol „rău”. Rezultatele unui recent studiu american sunt mai mult decât promițătoare din acest punct de vedere. Potrivit cercetării derulate în cadrul Universității de Stat din Pennsylvania, consumul zilnic de fistic (32-63 grame, reprezentând 10% din energia totală), timp de patru săptămâni, a dus la reducere de 10% a nivelului de colesterol LDL, în cazul persoanelor care aveau probleme la acest capitol. Nu în ultimul rând trebuie menționat efectul hipotensiv al fisticului, datorat aportului crescut de potasiu, dar și L-argininei, un aminoacid care previne îngroșarea arterelor.

Fisticul, un antistres natural

Atunci când energia pozitivă te părăsește și ești cu moralul la pământ, un pumn de fistic ar putea să te repună în circuit. Studiile științifice au demonstrat că fisticul diminuează nivelul hormonului stresului, ca urmare a acțiunii concertate a numeroșilor antioxidanți din dotare, între care resveratrolul, luteina, quercetina si naringenina. O contribuție substanțială în această direcție are și cuplul format din magneziu și vitamina B6, cunoscut pentru abilitatea de a combate extenuarea fizică și nervoasă.

Crește speranța de viață

Fisticul are un indice TAC (Total Antioxidant Capacity – capacitatea antioxidantă totală) evaluat ca fiind foarte ridicat, de 2.475 µmol (micromoli) la o porție de 31 g. Din acest punct de vedere, are un puternic efect antiîmbătrânire.

Un amplu studiu derulat timp de 30 de ani, pe un număr de 119.000 de femei și bărbați fără probleme de sănătate deosebite a relevat că adăugarea fisticului și a altor tipuri de nuci în dietă scade riscul de deces prematur. Mai exact, specialiștii au observat că persoanele care obișnuiau să mănânce aproximativ 30 de grame de fructe oleaginoase de cel puțin 7 ori pe săptămână prezentau o speranță de viață cu 20% mai mare, față de cei care nu aveau acest obicei alimentar.