Carnea, recomandari si atentionari

Timp estimat de citire4 minute, 45 secunde

Importanta carnii pentru buna functionare a organismului nu poate fi contestata, datorita continutului crescut de proteine de calitate superioara si de substante minerale, dar exista o limita a cantitatii zilnice recomandate consumului. Cum este iarna si sezonul sarbatorilor, iar carnea se afla la loc de cinste pe fiecare masa, Slab sau Gras va spune mai multe despre fiecare tip de carne.

Caracteristicile nutritionale ale carnii depind de specia animalului de la care provine, de hrana acestuia, de anotimp, de sexul si varsta animalului. Cu toata marea diversitate a speciilor, a partilor componente si mai ales a modului de prelucrare, alimentele din grupa carne si peste se aseamana din punct de vedere a valorii nutritive.

Carnea de porc si moderatia
Carnea grasa de porc este puternic aterogena si are un continut caloric ridicat. Carnea slaba insa este o sursa buna de proteine, fier si zinc si contine o cantitate redusa de sodiu. Este totodata o sursa buna de tiamina (vitamina B1), avand cea mai mare concentratie dintre toate tipurile de carne. Continutul de grasimi este mai mic decat al carnii slabe de vita, 100 g de carne slaba avand 6 g de grasime. Carnea de porc are o cantitate de grasimi nesaturate superior celor saturate si un continut crescut de acid linoleic, implicat in combaterea cancerului si al afectiunilor cardiovasculare. Fierul, zincul si vitamina D disponibile sunt usor asimilate de organism. Trebuie spus din nou ca aceste beneficii sunt valabile pentru carnea slaba, recomandandu-se evitarea carnii grase si a preparatelor din carne de porc ce ar putea contine o concentratie crescuta de slanina.

Carnea slaba de vita, o alternativa sanatoasa
Carnea de vita este bogata in calciu, fier si acid folic. Continutul mare de fier o face recomandabila pentru persoanele anemice, mai ales fara o preparare termica prelungita. Continutul mare de zinc contribuie la mentinerea unui sistem imunitar puternic, iar continutul de vitamina B12 o face eficienta in preventia cancerului de colon. Are un continut mare de colesterol, mai ales cea provenita de la animalele tinere. Diferenta din punct de vedere al continutului caloric intre carnea grasa de vita (277 kcal/100g) si cea slaba (104 kcal/100 g) este foarte mare. Carnea de vitel este mai greu digerabila din cauza continutului mare de colagen.

Carnea de miel este greu digerabila
Carnea de miel si oaie are un continut crescut de fier si zinc, usor absorbit de organism, contribuind la rezistenta oaselor si prevenirea anemiilor. Carnea de miel este insa foarte grasa si greu digerabila. Se recomanda consumul ei cu moderatie, mai ales in cazul persoanelor cu afectiuni digestive. Carnea de oaie este foarte bogata in acizi grasi saturati aterogeni. Continutul mare de seleniu, fier si aportul caloric crescut o fac recomandabila persoanelor astenice, subponderale si anemice, dar in cantitati reduse si doar carne slaba.

Puiul, cel mai recomandat in diete
Carnea de pui este bogata in vitamine si saruri minerale, avand un continut ridicat de zinc, fier, magneziu si vitamina B12. Are un continut crescut de triptofan, ceea ce poate contribui la ameliorarea anxietatiii, depresiei si insomniei. Acesta poate determina si scaderea apetitului, de aceea carnea de pui este utilizata in curele de slabire, mai ales ca, daca este consumata fara pielita, are un continut caloric scazut. Pieptul de pui contine jumatate din cantitatea de grasimi continuta de aceeasi cantitate de carne degresata de vita!

Moda carnii de curcan
Carnea de curcan este o sursa buna de vitamina B3, fier, calciu si potasiu. De asemenea, contine cantitati suficiente de zinc si magneziu, usor asimilabile de catre organism. Este o buna sursa de seleniu si vitamina B6, ceea ce o recomanda pentru buna functionare a sistemului nervos.  Are un continut de proteine de calitatea intai superior carnii de pui (100 g piept de curcan contine 25 g proteine, iar pieptul de pui 20 g), fiind o importanta sursa de aminoacizi esentiali proceselor plastice din organism. Aminoacizii din carnea de curcan concura la sanatatea sistemului imunitar al organismului si la pastrarea unei stari de buna dispozitie. Este un sortiment de carne usor digerabila, mai ales daca este consumata fiarta.

Din ce in ce mai recomandata consumului este carnea de strut, datorita continutului scazut de calorii, grasimi si colesterol. Desi este carne rosie, contine cu 40% mai putin colesterol decat carnea de vita si cu 80% mai putine grasimi decat carnea de pui.

Pestele, numarul 1 in recomandari
Pestele sste o buna sursa de iod, de fluor, de fosfor si de potasiu, fiind recomandat persoanelor cu afectiuni tiroidiene, cardiovasculare, dar si copiilor pentru preventia cariei dentare. In carnea grasa de peste domina acizii grasi polinesaturati (inclusiv cei esentiali), iar la pestii de apa rece (ton, scrumbie, somon) domina acizii grasi polinesaturati omega-3. Acestia au o marcata actiune antiaterogena si hipocolesterolemianta.

Atentie!
Excesul de carne nu este recomandata persoanelor suferinde guta sau afectiuni renale, iar carnea consumata in absenta unor surse bune de calciu poate avea efecte negative asupra mineralizarii corecte a tesuturilor dure din organism. Carnea este un aliment constipant. Deci, cei care consuma carne si nu au un aport adecvat de fibre vegetale care sa le asigure un tranzit normal pot fi victimele complicatiilor constipatiei: hemoroizi, diverticuloza si cancer colo-rectal. Nu este recomandat sa asociem carnea cu cartofi sau paste, preferand asocierea ei cu legume crude sau preparate termic!
 

Dr. Lacramioara Brinduse

Continutul nutritiv al carnii

Specie

Proteine
%

Grasimi
%

Calorii
kcal

Fier
mg

Colesterol mg

Macrou

18,6

13,9

205

1,63

70

Pui

28,6

7,4

190

1,2

89

Curcan

29,3

5,0

170

1,8

76

Vita

29,7

9,3

210

2,8

86

Porc

29,3

9,7

220

1,1

104

 

Ratia recomandata de carne variaza in functie de activitatea persoanei, varsta si sexul acesteia.  Se recomanda, in general, urmatoarea cantitate de carne si derivate:

  • copii 1 – 6 ani: 50 – 70 g/zi;
  • copii 7 – 12 ani: 100 – 300 g/zi;
  •  femei gravide si cele care alapteaza: 150 – 300 g/zi;
  • adolescenti si adulti activi: 150 – 200 g/zi ;
  •  varstnici: 100 – 120 g/zi.

Disclaimer: Informatiile din acest articol apartin exclusiv autorului acestui material si redau o experienta personala in lupta cu kilogramele in plus. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop informativ.
Rezultatele nu sunt tipice, pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori.

Lasă un răspuns

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si transmiterii de comentarii. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Sunt de acord cu politica de confidentialitate

Niciun comentariu

Politica de confidentialitate