Recastiga-ti sanatatea cu verdeturi de primavara

Timp estimat de citire5 minute, 29 secunde

Lipsa de miscare din timpul iernii, la care se adauga excesele alimentare isi fac simtite efectele la inceput de primavara: colici biliare, crize hipertensive, agravarea afectiunilor hepatice, decompensarea diabetului si nu în ultimul rand acumularea kilogramelor. Dar toate acestea pot fi depasite, caci natura este darnica si ne vine întotdeauna în ajutor.

 

Primavara aduce odata cu ea si o mare diversitate de legume. Ele reprezinta cea mai importanta sursa de vitamina K si, alaturi de fructe, principala sursa de vitamina C. Cele mai mari cantitati de vitamina C le gasim în ardeiul rosu (peste 200 mg/100 g), urmat de frunzele de patrunjel (150-200 mg/100 g), marar, papadie, urzici (100-150 mg/100 g). Legumele cu frunze verzi (spanac, urzici, salata verde, patrunjel, marar, leustean, ceapa verde, varza) sunt mai bogate în calciu, fier si vitamina K decat alte legume.   

Stiati ca acidul acetilsalicilic (aspirina) utilizat pentru tratarea bolilor cardiovasculare a fost descoperit în sangele persoanelor vegetariene care nu luasera niciodata aspirina?

Ceapa fortifica intregul organism
A fost cultivata cu peste 5000 de ani în urma, fiind gasite resturi de ceapa chiar si în mormintele faraonilor. În Egiptul Antic, ceapa simboliza, prin straturile ei concentrice, viata eterna si era daruita zeilor.
Ceapa verde de primavara, numita si ceapa imatura, este bogata în vitaminele B si C, iar frunzele contin multa vitamina A. Spre deosebire de ceapa uscata, ceapa verde are o valoare nutritiva mai mare, continand de 10 ori mai multa vitamina C si de 4 ori mai mult magneziu.
Aproape ca nu exista organ asupra caruia sa nu actioneze în mod benefic. Consumul de ceapa previne formarea calculilor biliari, regleaza tensiunea arteriala, scade glicemia în cazul celor cu diabet, are proprietati diuretice, efecte antimicrobiene, sedative. Ceapa verde, prin cantitatea mare de celuloza (3,7 g/100 g) înlatura constipatia. Ea este, totodata, bogata în fructan, o substanta de natura glucidica ce nu poate fi digerata de organism si care determina dezvoltarea florei benefice a colonului (bifidobacteriile), dar si scaderea colesterolului.
S-a demonstrat ca ceapa cruda, prin compusii organosulfurati, poate preveni trombozele. Daca însa este fiarta mai mult de 20 de minute, efectul este contrar.

Spanacul previne cataracta
Este o excelenta sursa de minerale (fier, calciu, magneziu, potasiu, fosfor, cupru, zinc, iod), vitamine (acid folic, beta-caroten, C, K, B1, B2, B6), antioxidanti. Prin bogatia în magneziu (80 mg/100 g) – un element ce face parte din structura clorofilei – spanacul poate contribui la prevenirea diabetului. Potasiul, care se gaseste de asemenea în cantitate mare în spanac (600 mg/100 g), stimuleaza muschiul cardiac si are proprietati diuretice.
Recent, a fost descoperita prezenta în spanac a unei substante opioide (rubiscolin) cu efect analgezic, anxiolitic si de stimulare a memoriei.
Dupa varza, spanacul reprezinta a doua sursa naturala de luteina si zeaxantina, doua substante carotenoide ce intra în compozitia retinei, cristalinului dar si a altor tesuturi, prevenind cataracta, bolile cardiovasculare si numeroase tipuri de cancere.
Datorita gamei impresionante de vitamine si saruri minerale, spanacul este recomandat în starile de convalescenta, pentru astenie fizica sau psihica, depresie, anemie, rahitism, afectiuni urinare, cardiace, diabet, guta, obezitate, eczeme, psoriazis. Consumul a 500 ml/zi de suc de spanac poate combate si cele mai severe forme de constipatie.

Patrunjelul protejeaza ficatul
Este unul dintre cele mai cunoscute si apreciate zarzavaturi. Datorita aromei caracteristice, frunzele de patrunjel stimuleaza apetitul, fiind mult folosite la salate, supe, preparatele din carne. În doar 20 g de patrunjel proaspat se gasesc nu mai putin de: 30 mg vitamina C, 28 mg calciu, 12 mg fosfor, 10 mg magneziu, 110 mg potasiu, 1,25 mg fier, 30 micrograme acid folic, 1000 micrograme beta-caroten (echivalentul a 1670 UI de vitamina A).
Frunzele de patrunjel sunt utilizate de mii de ani pentru afectiunile digestive si renale. Patrunjelul poate diminua efectele nocive ale fumului de tigara si consumului excesiv de alcool. Are efecte benefice asupra ficatului, favorizeaza eliminarea toxinelor din organism, creste fertilitatea, putand avea chiar efect afrodiziac.
Nu este însa recomandat sub forma de supliment alimentar gravidelor, deoarece poate favoriza contractiile uterine.

Ridichea rosie usureaza digestia
Culoarea rosie se datoreaza unui pigment (antocianina) care are si un rol foarte important – de a înlatura radicalii liberi din organism. Ridichea este bogata în vitamina C, fibre (1,6 g/100 g) si potasiu (230/100 g). Este o sursa buna de fier, calciu, magneziu, fosfor, vitamine din complexul B (acid folic, B1, B2, B6) si un bun detoxifiant. Stimuleaza secretia biliara si usureaza digestia. Este foarte utila în afectiunile respiratorii, dizolva pietrele de la nivelul rinichilor. În salate, pe langa radacina de ridiche pot fi utilizate chiar si frunzele, care au o mare valoare nutritiva, si aproape de 10 ori mai multa vitamina C decat radacina.

Urzica favorizeaza eliminarea toxinelor
Este o planta cu multiple virtuti terapeutice, fiind folosita atat ca aliment, cat si ca planta medicinala. Este bogata în proteine, fier, calciu, magneziu, crom, potasiu, zinc, siliciu, ca si în vitaminele A, B, C, D si K. Urzica este un foarte bun diuretic, favorizand eliminarea toxinelor din organism si împiedica formarea calculilor. Este recunoscuta pentru efectele decongestionante si antiinflamatoare, fiind utilizata pentru tratarea afectiunilor alergice (rinita alergica, astm bronsic). Este folosita cu succes în afectiunile articulare, pentru tratamentul anemiei, infectiilor urinare, adenomului de prostata, diareei. În trecut, pulberea din frunze de urzica era inhalata pentru a opri sangerarile nazale.

Salata verde (laptuca), remediu pentru depresie
În cultura traditionala chineza, salata verde este considerata aducatoare de noroc si bogatie, fiind întotdeauna consumata cu ocazia evenimentelor speciale, cum ar fi celebrarea Anului Nou.
Salata romaneasca, cu frunze lungi si crocante si gust usor amarui, este o sursa importanta de minerale precum calciu, fier, potasiu, magneziu, fosfor, zinc si vitamine (C, A, B1, B2, B5, B6, PP, acid folic, E). Lipsita de grasimi, cu un continut în apa de 95% si doar 17 Kcal/100 g este unul din alimentele preferate în  regimurile de slabire. Consumata înainte de masa, ea poate stimula secretia digestiva, fiind indicata în afectiunile vezicii biliare si ficatului. Datorita efectului diuretic si laxativ favorizeaza eliminarea toxinelor din organism.
Laptuca este un excelent remediu pentru depresie. În afara de magneziu (cunoscut ca mineralul anti-stres), salata contine lactucarium, o substanta cu efecte asemanatoare opiumului, ce poate înlatura anxietatea, durerile, tusea. În Egipt si Roma Antica, salata verde era consumata la sfarsitul meselor pentru inducerea somnului.
Sucul de salata verde, în combinatie cu cel de morcovi si spanac este foarte bun pentru întarirea radacinii parului si mentinerea culorii normale a acestuia.

Dr. Irina Vasile
Medic diabet, nutritie si boli metabolice

Disclaimer: Informatiile din acest articol apartin exclusiv autorului acestui material si redau o experienta personala in lupta cu kilogramele in plus. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop informativ.
Rezultatele nu sunt tipice, pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori.

Lasă un răspuns

Niciun comentariu