Mituri despre dietă și siluetă
Nutriția a devenit în ultimii ani un subiect la care, alături de fotbal și politică, se pricepe toată lumea. În acest context propice dezinformării, au ajuns să fie vehiculate mai multe sfaturi și afirmații aproximative sau complet eronate privind alimentația și stilul de viață sănătos.
02.12.2019
Timp estimat de citire:
4 minute, 0 secundeLa ora actuală sursele de informații legate de nutriție sunt foarte variate și, din păcate, de multe ori, de slabă calitate, atenționează specialiștii. Au apărut astfel în conștiința colectivă o serie de reguli în contradicție directă cu ghidurile medicale la zi și dovezile științifice. Le identificăm în continuare împreună cu dr. Mihaela Posea, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, doctor în medicină, în cadrul Clinicii Smart Nutrition, din București.
Mit nr.1: Nu se combină proteinele cu carbohidrați
Recomandările actuale („healthy eating plate”) sunt ca în cadrul unei mese să includem:
- Legume;
- Surse de proteine (fie că vorbim despre proteine de origine animală din carne slabă, lactate, pește, ou, fie că vorbim despre proteine de origine vegetală din fasole boabe, linte, năut, fructe oleaginoase);
- Carbohidrați (fructe, cereale/paste/orez integrale).
Mit nr.2: Nu se consumă carbohidrați seara
Este o altă credință eronată despre carbohidrați, frecvent vehiculată. Ei bine, aceleași ghiduri medicale precizează că asocierile descrise mai sus ar trebui respectate la fiecare masă, nu doar la micul dejun sau la prânz, iar seara să evităm carbohidrații.
Mit nr.3: Fructele se mănâncă numai dimineața sau numai la 2 ore de la masă
Pe același principiu susținut de ghiduri, nu avem un moment recomandat pentru a consuma fructe; ele pot fi sursă de carbohidrați la orice masă. Mai mult, există studii în care pacienții care suferă de prediabet (au valori ale glicemiei între 100 și 126 mg/dl) au obținut valori mai mici ale glicemiei măsurate la 2 ore de la masă, atunci când au consumat întâi legumele cu sursele de proteine și apoi carbohidrații. Cu alte cuvinte, dacă mâncăm fructele la finalul unei mese, vom obține o creștere mai ușoară a glicemiei decât dacă le-am consuma pe stomacul gol.
Mit nr.4: Să nu bei apă în timpul mesei pentru că nu se mai digeră mâncarea
Enzimele și sucurile gastrice/pancreatice care se secretă cu scopul de a digera mâncarea se adaptează permanent la compoziția conținutului gastric. Prin urmare, consumul apei în timpul mesei nu împiedică digestia.
Mit nr.5: Dulciurile fără zahăr nu îngrașă
De cele mai multe ori se elimină consumul de zahăr ca atare (cel alb, pus în cafea, ceaiuri, prăjituri etc.) și este înlocuit fie cu varianta brună, fie cu miere sau siropuri de tip agave, arțar etc. Această măsură nu înseamnă că se elimină caloriile aduse de zahăr, ci doar că se schimbă cu altele, provenite din alte surse.
„Utilizarea îndulcitorilor fără calorii în detrimentul zahărului poate fi benefică doar dacă se respectă dozele recomandate și nu se adaugă caloriile înlocuite: sunt persoane care consideră că dacă au folosit îndulcitor în cafea/ceai pot mânca mai mult.”
Mit nr.6: Alimentele modificate genetic ne modifică genele sau sunt dăunătoare
Unul dintre cele mai vechi alimente modificate genetic este grâul – încă din anul 9000 î.Hr. fermierii antici au selectat tulpini sălbatice pe care le-au cultivat și de la care au păstrat boabele cele mai mari și mai dure, obținând astfel culturi mai rezistente și mai productive. Pe lângă cereale, au mai fost modificate și roșiile, bananele, merele, soia, bumbacul sau porumbul. Scopul acestor selecții a fost de a crește producția, plantele respective fiind mai rezistente la dăunători. Așadar, a scăzut și nevoia de pesticide, ceea ce nu poate fi decât îmbucurător. Cât despre genele noastre, ele nu pot fi modificate în mod direct de consumul acestora. Este nevoie de mult mai mult pentru a influența genomul uman.
Mit nr.7: Alimentul X este sănătos
Migdalele sunt sănătoase… uleiul de măsline este sănătos… ciocolata neagră este bună etc. Adevărul este că, un aliment poate avea efecte benefice sau nocive (rele) asupra sănătății în funcție de cantitatea consumată.
„Am fost pusă de multe ori în situația de a răspunde unor întrebări, devenite mituri, pe care a trebuit să le demontez în cabinet, în fața pacientului, cu autoritatea medicului specialist. De altfel, mulți pacienți aleg să mi se adreseze tocmai pentru că vor o opinie avizată și un sfat în care să aibă încredere.”
Disclaimer: Informatiile din acest articol apartin exclusiv autorului acestui material si redau o experienta personala in lupta cu kilogramele in plus. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop informativ. Rezultatele nu sunt tipice, pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori.
Slăbitul și consumul de apă: cât și când trebuie să bei apă
22.11.2024