Despre alimentație și stil de viață în starea de urgență și după – opinia psihiatrului

Timp estimat de citire:

4 minute, 41 secunde

Discutăm despre stilul de viață în timpul pandemiei, schimbările petrecute și impactul lor pentru psihic cu Dr. Cătălina Hogea, medic specialist psihiatru în cadrul clinicii Neuroaxis din București.   

Slab sau Gras: Am trecut și trecem prin momente unice, dificile și foarte stresante. Să ne amintim de începutul pandemiei în țara noastră… Valul de panică care a cuprins România atunci i-a trimis pe cei mai mulți la cumpărături de alimente, deși a merge în aglomerație putea fi riscant. Cum funcționează psihicul în astfel de momente?

Dr. Cătălina Hogea: S-a observat o accentuare marcată a nivelului de anxietate la scurt timp după declararea stării de urgență, în mare parte cauzată de informațiile eronate că se vor închide supermarket-urile sau chiar că se va restricționa accesul în orașe. Din păcate, un număr mare de oameni a reacționat la această știre dintr-un instinct primar: acela al supraviețuirii. Deși am evoluat ca specie, în structura noastră au rămas instinctele vechi ale stră-strămoșilor noștri, din vremea în care supraviețuirea era garantată de prezența hranei. Astfel, nu ne miră că într-o situație de pandemie (vorbim deci de o boală ce ne poate pune viața în pericol) sau orice altă situație în care se pune problema de raționalizare sau absență a hranei, omul modern va reacționa precum strămoșul său.

Făină, mălai, drojdie, conserve… De ce au fost la cea mai mare căutare?

Au fost la mare căutare alimentele de bază, sățioase și cât mai puțin perisabile. Raționamentul a fost acela de a putea supraviețui o perioadă cât mai lungă posibil până se vor găsi noi soluții. Acest comportament nu este unic dacă ne uităm la istoria noastră inclusiv în ultimii 100 de ani.

Timpul petrecut în casă și-a spus apoi cuvântul. În prezent, mai mult poate ca niciodată, primim foarte multe întrebări despre slăbit. Multe persoane au exagerat cu alimentația și s-au îngrășat în această perioadă. Care sunt explicațiile?

În această perioadă în care am stat mai mult în casă, pe de-o parte am consumat mai puțină energie, iar pe de alta am avut tendința de a mânca mai mult: mâncarea mult mai la îndemână decât am fi avut-o la birou, mâncatul de plictiseală, mâncarea hipercalorică/dulce ca sursă de confort emoțional în aceste vremuri generatoare de anxietate.

De ce ne vine ușor să mâncăm de plictiseală? De ce nu facem sport de plictiseală?

Diferența dintre a mânca de plictiseală versus a face sport de plictiseală vine din două surse: efortul depus și tipul de recompensă. Astfel, mâncatul presupune un efor mic și recompensă imediată, ceea ce-l face atrăgător pentru majoritatea, iar sportul presupune efort ridicat și recompensă întârziată. Iar mintea noastră plictisită sau speriată caută alinare facilă și imediată.

S-a demonstrat că obezitatea poate fi un factor determinant în evoluția nefavorabilă a bolii Covid-19. Cum ar trebui să ne motiveze lucrul acesta să facem schimbări în stilul de viață?

Obezitatea este factor de risc în foarte multe afecțiuni, ceea ce ar trebui să ne motiveze în general să rezolvăm această problemă de sănătate. Infecția cu coronavirus este un semnal de alarmă suplimentar, alături de multe altele.

Totodată, în perioada aceasta mulți oameni sunt interesați să facă mișcare de acasă. Care sunt provocările acestui obicei?

Din fericire, am văzut foarte multe cursuri sau clase de sport ținute online, dar chiar și așa, oamenii s-au confruntat cu provocări precum: alocarea unui timp special, găsirea unui spațiu adecvat practicării sportului, motivația de a se trezi și de a se mobiliza în acest sens, a rezista în fața tentației de a nu găsi o activitate comodă în schimb, iar pentru unele persoane chiar să facă sport în absența companiei unui instructori și a colegilor de sală.

Care sunt cele mai bune strategii de a gestiona anxietatea cauzată de pandemie?

Cele mai bune strategii de gestionare a anxietății generate de acest context ar fi conectarea la propria persoană și la cei din jur (chiar dacă se face virtual), practicarea recunoștinței că suntem sănătoși și în siguranță, dar cel mai important e sa ne reamintim că este o situație temporară.

Dr. Cătălina Hogea, medic specialist psihiatru

La ce reacții vă așteptați din partea românilor odată cu relaxarea restricțiilor?

Cred că este de așteptat ca unii români să rămână în stare de alertă în continuare și să-și ia măsuri de precauție ca și până acum, iar alții să se relaxeze poate prea mult și să ignore minimul de restricții. Este important să respectăm indicațiile oficiale care să ne protejeze atât propria persoană, cât și comunitatea din care facem parte.