Coronavirus: Cum să eviți mâncatul în exces cât muncești de acasă

Consumul compulsiv de alimente este un răspuns comun și bine știut la stresul generat de viața profesională. Pe termen lung însă, poate avea consecințe dezastruoase nu numai asupra siluetei, ci și asupra sănătății fizice și psihice. De aceea, e bine să dezvolți strategii alternative de gestionare a emoțiilor, mai ales acum când stresul înregistrează cote alarmante…

Există motive fiziologice pentru care apelăm la mâncare în momentele în care lumea ni se întoarce cu susul în jos. Și avem la dispoziție o multitudine de cercetări care arată că atunci când oamenii se află situație de criză, când sunt foarte stresați, unul dintre primele lucruri care se schimbă este comportamentul alimentar.

Mâncarea și plăcerea

Organismul tinde să „ceară” alimente bogate în calorii și cu conținut ridicat de zahăr în perioadele stresante, deoarece acestea provoacă explozii de energie. Pe de altă parte, stresul duce la creșterea nivelului de cortizol, un hormon care stârnește apetitul. Totodată, alimentele bogate în zaharuri declanșează secreția de dopamină, un neurotransmițător care activează zonele cerebrale asociate motivației și recompensei. Drept urmare, la fel ca alte comportamente distractive, consumul acestor alimente poate activa centrul plăcerii din creier și te poate îndepărta psihologic de emoția negativă pe care o simți în acel moment. Din păcate, efectul este unul de scurtă durată. Te vei simți bine cât mănânci și puțin după aceea, apoi în scenă își va face apariția vinovăția, care negreșit va agrava stresul.

O sumă de factori stresori unici

Pe perioada pandemiei, ne confruntăm cu multiple incertitudini și îngrijorări legate de viitor, trebuie să ne conformăm mai multor restricții și să respectăm reguli noi. Peste toate acestea, am rămas fără rutina cu care eram obișnuiți, care ne ajuta să trecem prin îndatoririle zilnice mai ușor. Acum trebuie să consumăm mai multă energie mentală pentru a face toate acestea, dar și multe altele în plus – nu e deloc simplu să-ți desfășori activitatea profesională când trebuie să împarți un spațiu restrâns cu toți ai casei, care și ei au nevoile și treburile lor. Se poate ajunge rapid la un nivel critic de anxietate, iar de aici la mâncat pe fond de stres nu-i decât un pas.

Controlul declanșatorilor

Un instrument foarte util este alocarea unui „timp special pentru îngrijorare”. Este vorba despre rezervarea unui interval de până la 30 de minute pe zi în care să exteriorizezi toate emoțiile negative care te macină. Dă-ți voie să exprimi ceea ce simți cât de intens poți – dă muzica tare și țipă, scrie într-un jurnal, sună pe cineva drag și confesează-te sau orice altceva este necesar. După aceea, lasă frământările până la următoarea sesiune de îngrijorare programată. Nu poți să ignori grijile, dar e nociv să-ți lași mintea inundată de teamă, durere și emoție negativă o zi întreagă.  Această tehnică nu va funcționa pentru toată lumea, dar merită încercată.

Un alt instrument este un exercițiu pe care mulți psihoterapeuți specializați în tulburări alimentare îl propun pentru găsirea alternativelor la mâncatul emoțional. Pentru asta, trebuie să faci o listă cu:

• cinci persoane la care poți apela atunci când te simți cu moralul la pământ (de exemplu, un prieten)
• cinci moduri în care te poți relaxa (de exemplu, să faci o baie caldă)
• cinci locuri în care te poți calma (de exemplu, într-un colț confortabil)
• cinci lucruri pe care ți le poți spune (de exemplu, „acest sentiment va trece”)
• cinci activități care îți pot capta și distrage atenția (de exemplu, să faci un puzzle)

Ori de câte ori ești pe cale de a te îndrepta către frigider sau dulapul cu ronțăieli, apelează la unul dintre aceste puncte sau mai multe, dacă e cazul. Scopul este să-ți satisfaci nevoia care se ascunde în spatele poftelor. De multe ori, e vorba, pur și simplu, de dorința de calmare, de relaxare sau de schimbare. E important să învățăm să ne recunoaștem și acceptăm emoțiile și să încercăm să le gestionăm altfel decât cu ajutorul mâncării, mai ales că actuala criză cauzată de pandemia Covid-19 este foarte posibil să nu se încheie în curând.