Dacă nu dormi suficient pierzi permanent: somnul, direct răspunzător de sănătatea creierului

Oamenii de știință au acum o imagine mult mai clară asupra rolului fundamental pe care îl are somnul în menținerea sănătății creierului. Ei au reușit să identifice un moment-cheie în care acesta își schimbă scopul principal.

22.09.2020

Natalia Talmacec

294

Timp estimat de citire:

2 minute, 31 secunde

O analiză statistică a datelor din peste 60 de studii privind somnul a sos la iveală un fenomen mai mult decât interesant. Cercetătorii au conceput un model matematic pentru modul în care somnul se schimbă în timpul dezvoltării noastre. Pentru aceasta ei au luat în calcul câteva aspecte importante: orele de somn, durata somnului REM, dimensiunea creierului și dimensiunea corpului.

Reamintim că există două tipuri de somn diferite, în funcție de undele cerebrale specifice și de activitatea neuronală. Somnul REM este cel în care ochii se mișcă rapid dintr-o parte în alta în spatele pleoapelor închise. Acesta este un somn profund, cu vise. Somnul non-REM este, în mare parte, lipsit de vise.

Până acum se știa că, în timpul somnului REM, creierul formează noi conexiuni neuronale prin construirea și întărirea sinapselor. Vorbim de acele joncțiuni dintre celulele nervoase care permit consolidarea celor învățate, dar și a amintirilor. De asemenea, se cunoștea faptul că în timp ce dormim profund creierul repară daunele neurologice zilnice pe care le suferă de obicei genele și proteinele din neuroni, eliminând subprodusele care se acumulează.

Tranziție bruscă de la scopul principal

Ei bine, rezultatele noului studiu au arătat că la vârsta de aproximativ 2,4 ani, funcția primară a somnului se schimbă subit. Astfel, de la construirea și curățarea sinapselor în timpul somnului REM activitatea sa prioritară devine repararea neuronală atât în timpul somnului REM, cât și al celui non-REM. Așadar, pentru menținerea pe termen lung a sănătății creierului, trebuie să dormim suficient noapte de noapte.

„A fost șocant pentru noi să descoperim că această tranziție a fost precum o schimbare de macaz și încă una atât de bruscă”, a comentat Van Savage, profesor de ecologie și biologie evolutivă și de medicină computațională în cadrul Universitatea California din Los Angeles (UCLA).

Durata somnului REM scade odată cu vârsta. Nou-născuții, care pot dormi aproximativ 16 ore pe zi, petrec aproximativ 50% din timpul lor de somn în REM. La vârsta de aproximativ 2,4 ani, se produce o scădere pronunțată la acest capitol. Ca atare, durata somnului REM ajunge să reprezinte circa 25% din totalul orelor de somn până la vârsta de 10 ani, ca apoi să scadă la aproximativ 10% – 15% în jurul vârstei de 50 de ani.

„Somnul este necesar pentru toate speciile din regnul animal, fiind aproape la fel de omniprezent ca hrana și respirația. Aș spune că este un pilon de bază al sănătății umane”, a conchis prof. Van Savage, îndemnându-ne să acordăm mai multă atenție programului zilnic de somn.

Rezultatele cercetării au fost publicate în revista Science Advances.