Pericolul de la coltul strazii

La serviciu sau acasa, comoditatea oferita de fast-food transforma bucataria intr-o camera inutila. Pe masura ce demodata bucatarie pierde teren in fata acestui tip de mancare, cu atat mai mult creste numarul de produse de slabit de pe rafturile farmaciilor, al pastilelor de inima, de stomac pentru probleme cu digestia si lista continua.

Afacerea
La colt de strada, in cartier sau in plin centru, fast-food-urile invadeaza in fiecare zi orasele pentru cei infometati si pe fuga. Shaormeriile de colt de strada isi extind reteaua tot mai mult, promovand caloriile pana la refuz. Oricine isi poate deschide un restaurant tip fast-food, deoarece clienti sunt cu miile si se inmultesc pe zi ce trece, printre ei numarandu-se in special tineri ce se expun obezitatii si bolilor fara sa isi dea seama. Cateva utilaje, putina aparatura, mult ulei care, de cele mai multe ori, se refoloseste, lipii, chifle, cartofi si multa carne expusa prafului de pe strada. Aceasta este reteta unui fast-food de cartier, locatie “ferita” de norme de igiena, se pare. Daca urcam in ierarhie nu se schimba mare lucru, in afara faptului ca nivelul igienei creste odata cu pretul produselor. Din 2006 fast-food-urile care promoveaza shaorma la “botul calului” au inceput sa expuna in restaurante informatii despre valoarea nutritionala a produselor si sa introduca salatele si sucurile din fructe proaspete in meniuri. Din pacate, cu o salata nu se face primavara. S-a pornit astfel o miscare ce poarta numele de “Slow-Food” ce militeaza impotriva fast-food-urilor. Plecata din Italia si extinsa in intreaga lume prin 80.000 de membrii, aceasta miscare promoveaza mancarurile traditionale, care nu se pot obtine decat prin agricultura ecologica. In asentiment, in Cluj deja s-a propus o lege care sa interzica promovarea mancarurilor de tip fast-food in institutii de invatamant.

“Bomba calorica”
Combinatia de sucuri carbogazoase dulci, cartofi prajiti si hamburgeri este o adevarata “bomba calorica” ce duce un razboi cu sanatatea. Produsele fast-food sunt foarte bogate in calorii si din punct de vedere nutritiv au o calitate foarte slaba, senzatia de foame revenind in scurt timp dupa ce am luat masa. In bauturile carbogazoase atat de populare la fiecare masa luata “in oras“ se gasesc cantitati impresionante de zahar. De obicei, aceste bauturi contin 10% zahar, ceea ce inseamna ca la un pahar de 500 ml de suc consumam 50 grame de zahar, care actioneaza negativ asupra sanatatii.

Acumularea kilogramelor in plus nu se datoreaza neaparat painii din produsele fast-food, ci grasimilor animale pe care acestea le contin, dar si amestecului lor cu proteinele din carne si glucidele din sosuri si bauturi carbogazoase. Sosurile de tipul mustar, ketchup, maioneza etc. sunt foarte bogate in calorii: o lingura de maioneza furnizeaza 160 calorii si 18 grame grasimi. Dar se opreste cineva la numai o lingura? Consumul frecvent al acestor produse duce si la cresterea in sange a nivelului lipidelor totale, a colesterolului, a trigliceridelor, efectul fiind  formarea in timp a placilor de aterom care obstructioneaza fluxul sangvin putand duce la infarct miocardic sau accidente vasculare. Un alt efect mai este si steatoza hepatica sau ficatul gras, depunerea de grasime efectuandu-se si la nivelul altor organe, impiedicand, in timp, functionarea normala a acestora. In momentul in care devine o regularitate, adica minim de doua ori pe saptamana, efectele negative asupra siluetei se vor simti in foarte scurt timp. Insa nu doar greutatea in exces este problema acestui tip de alimentatie.

Nerespectarea normelor de igiena si a standardelor calitatii
Alimentele fast-food au un continut ridicat de grasimi partial hidrogenate si de carbohidrati rapizi cu valoare calorica mare.
Alt factor pentru care pot fi daunatoare sanatatii este ca in procesul de prajire, frecvent intalnit in fast-food, se elibereaza radicali liberi periculosi pentru sanatate. Uleiul incalzit la temperaturi ridicate (sau refolosit), mai ales daca este combinat cu amidon, (cartofii prajiti), zahar (bauturile carbogazoase si sosurile), proteine (carnea), este greu digerabil si chiar foarte toxic. Se formeaza produsi toxici cu actiune iritanta si cancerigena, de tipul acrylamidei (acroleine), care reprezinta un factor de risc in producerea multor boli, chiar si a cancerului.

Carnea continuta de shaorma este de obicei congelata sau chiar recongelata, se prajeste la temperaturi ridicate si astfel se elibereaza metilcolantrenul, o substanta cancerigena. Produsele fast-food sufera totodata un proces de iradiere, care consta in tratarea alimentelor pentru distrugerea microorganismelor si altor agenti biologici (insecte, paraziti). Produsele iradiate nu sunt radioactive, dar doza cu care se iradiaza  genereaza sute de miligrame de radicali liberi pe kilogramul de aliment iradiat. Pe de alta parte, se distruge si o parte din matricea alimentara, piezandu-se valoarea nutritiva. In multe dintre aceste locuri conditiile de pastrare a alimentelor sunt improprii, uleiul este refolosit de multe ori, cei care servesc sunt si cei care incaseaza banii, toate acestea putand sa va faca victimele a numeroase boli infectioase: hepatite, toxiinfectii alimentare, enterocolite etc.