Medic nutriționist: „Rezistența la leptină cauzează foame și reduce numărul caloriilor pe care le ardem”

Timp estimat de citire:

3 minute, 12 secunde

Din cauza masei crescute de țesut adipos, practic toate persoanele cu obezitate prezintă concentrații crescute de leptină circulantă. Dacă ne gândim că obezitatea se însoțește de inflamație și nivel crescut de acizi grași liberi, putem spune că, în mod teoretic, fiecare pacient care ni se adresează pentru tratamentul obezității are rezistență la leptină. Mecanismele care promovează apariția și/sau care rezultă în urma obezității afectează și acțiunea leptinei și facilitează creșterea în greutate, intrând astfel într-un cerc vicios.

Cum influențează rezistența la leptină urmarea unui regim de slăbire?

Când pacientul scade în greutate, scade și nivelul de leptină, iar creierul interpretează acest lucru ca fiind într-o perioadă de „înfometare”. În felul acesta sunt activate mecanismele prin care ne opunem „înfometării”: crește senzația de foame, scade senzația de sațietate, iar mâncarea ți se pare și mai apetisantă – mecanisme prin care recâștigăm kilogramele pierdute.

„Comportamentul alimentar este modificat de semnalele trimise de mai mulți hormoni gastrointestinali către zonele de stimulare sau inhibare a aportului de alimente. Toți acești hormoni sunt implicați în inițierea și finalizarea actului de a mânca, pe când reglarea pe termen lung a balanței energetice este controlată prin alți hormoni: insulina și leptina.”

Este reversibilă rezistența la leptină? Ce putem face în acest sens?

Dacă ne gândim că rezistența la leptină apare în contextul creșterii în greutate, părerea mea este că, dacă scăpăm de surplusul de kilograme, scăpăm și de această rezistență la leptină. S-au propus diverse strategii, dintre care se presupune că cea mai eficientă ar fi obținerea și menținerea unui stil de viață sănătos. În acest sens, putem face următoarele lucruri: să alegem alimentele cât mai puțin procesate – acestea nu promovează inflamația sau rezistența la insulină și leptină; să consumăm alimente bogate în fibre solubile – nuci, fulgi de ovăz, mere, afine și legume, precum fasolea boabe, lintea, năutul –, întrucât acestea contribuie la senzația de sațietate cu un preț caloric scăzut; să facem mișcare – activitatea fizică scade nivelurile plasmatice de leptină; să respectăm programul de somn – privarea de somn scade nivelul de leptină.

Ce alte sfaturi aveți pentru persoanele care nu reușesc să iasă învingători din lupta cu kilogramele în plus?

Persoanelor care nu reușesc să scadă în greutate le spun să nu dispere, le spun că există soluții pentru fiecare pacient și că nu este vina lor că nu pot să slăbească. Oamenilor care slăbesc le este foarte greu să mențină greutatea la care au ajuns în condițiile în care respectă regulile alimentației sănătoase. Și asta nu pentru că nu vor, ci pentru că organismul lucrează împotriva voinței lor. Acești pacienți au nevoie de sprijin constant. Tocmai de aceea, în clinica Smart Nutrition avem o echipa formată din medic specialist și psihoterapeut. Consultațiile săptămânale au rolul de a construi încrederea pacientului că poate reuși să-și schimbe pentru totdeauna stilul de viață.

„Atunci când mâncăm, cantitatea de grăsime corporală crește, determinând nivelul leptinei să urce. Drept urmare, mâncăm mai puțin și ardem mai mult. În schimb, atunci când nu mâncăm, cantitatea de grăsime corporală scade, determinând scăderea nivelului de leptină. În acel moment mâncăm mai mult și ardem mai puțin.”