Legătura dintre boala Alzheimer și flora intestinală, confirmată

Timp estimat de citire:

3 minute, 1 secunda

O echipă de cercetători de la Universitatea din Geneva (UNIGE) și Spitalele Universitare din Geneva (HUG), Elveția, împreună cu colegii italieni de la Centrul Național de Cercetare și Îngrijire pentru Alzheimer și Boli Psihiatrice Fatebenefratelli din Brescia, Universitatea și Centrul de Cercetări din Napoli, confirmă corelația, la om, între dezechilibrul florei intestinale și dezvoltarea plăcilor de amiloid în creier, care se află la originea tulburărilor neurodegenerative caracteristice bolii Alzheimer.

Proteinele produse de anumite bacterii intestinale, identificate în sângele pacienților, ar putea într-adevăr să modifice interacțiunea dintre sistemul imunitar și cel nervos și să declanșeze boala. Aceste rezultate, publicate în Journal of Alzheimer’s Disease, fac posibilă dezvoltarea unor noi strategii preventive bazate pe modularea microbiotei la persoanele cu risc sporit.

„Compoziția microbiotei intestinale la pacienții cu boala Alzheimer este diferită de cea a persoanelor care nu suferă de astfel de tulburări. Microbiota lor are o diversitate microbiană redusă, cu o supra-reprezentare a anumitor bacterii și o scădere puternică a altora. Am descoperit, de asemenea, o asociere între un fenomen inflamator detectat în sânge, anumite bacterii intestinale și boala Alzheimer; de aici ipoteza pe care am vrut să o testăm”, a explicat neurologul Giovanni Frisoni, director al Centrului HUG și profesor în cadrul Departamentul de reabilitare și geriatrie al Facultății de Medicină UNIGE.

Creierul, sub influența tubului digestiv

Bacteriile intestinale pot influența funcționarea creierului și pot promova neurodegenerarea prin mai multe căi: ele pot influența reglarea sistemului imunitar și, în consecință, pot modifica interacțiunea dintre sistemul imunitar și sistemul nervos. Lipopolizaharidele, proteine localizate pe membrana bacteriilor cu proprietăți pro-inflamatorii, au fost găsite în plăcile amiloide și în jurul vaselor din creierul persoanelor diagnosticate cu Alzheimer. În plus, flora intestinală produce metaboliți – în special anumiți acizi grași cu lanț scurt – care, având proprietăți neuroprotectoare și antiinflamatoare, influențează direct sau indirect funcția creierului.

O corelație foarte clară

Folosind imagistica PET (Tomografia cu emisie pozitronică), oamenii de știință au măsurat depunerile de amiloid în cazul a 89 de persoane cu vârsta cuprinsă între 65 și 85 de ani, unii suferind de Alzheimer sau alte boli neurodegenerative, iar alții fără probleme de memorie. Ulterior, au cuantificat prezența în sângele lor a diferiților markeri ai inflamației și proteine ​​produse de bacteriile intestinale, cum ar fi lipopolizaharidele și acizii grași cu lanț scurt.

„Rezultatele noastre sunt incontestabile: anumite produse bacteriene ale microbiotei intestinale sunt corelate cu cantitatea de plăci de amiloid din creier. Într-adevăr, nivelurile ridicate de lipopolizaharide și anumiți acizi grași cu lanț scurt (acetat și valerat) din sânge au fost asociate cu depozite mai mari de amiloid din creier. În schimb, nivelurile ridicate ale unui alt acid gras cu lanț scurt, butiratul, au fost asociate cu mai puțin amiloid”, a precizat Moira Marizzoni, cercetător la Centrul Fatebenefratelli din Brescia.

Lucrarea oferă astfel dovada unei asocieri între anumite proteine ​​ale microbiotei intestinale și amiloidoza cerebrală printr-un fenomen inflamator al sângelui. Oamenii de știință vor lucra acum pentru a identifica bacteriile implicate în acest fenomen.

Sursa: www.medicalxpress.com