Bacteriile din intestin – un aliat pentru sanatate

Timp estimat de citire:

3 minute, 17 secunde

Partea terminala a tubului digestiv a fost mult timp vazuta ca un fel de zona de evacuare, in care resturile neutilizabile sunt pastrate un interval scurt de timp, inainte de a fi eliminate complet din organism. Sa o recunoastem, colonul e de regula privit ca „lada de gunoi” a organismului. Dar cercetari mai vechi, completate cu altele foarte noi, arata ca lucrurile nu stau deloc asa. Se stie dintotdeauna ca aici, in intestinul terminal, se gaseste o populatie microbiana diversa, ce traieste in mod armonios cu gazda. Se mai stie ca aceasta flora produce unele vitamine din complexul B si K, folosite intr-o oarecare masura de gazda umana. Acum insa stim cu mult mai mult, stim ca flora intestinala ne influenteaza hotarator viata si performantele… si cercetarile continua!

In intestinul gros se gasesc pana la 500 de specii bacteriene
Astazi se afirma ca flora intestinala formeaza un ecosistem cu aproape 2 milioane de gene (ansamblu numit microbiom, depasind numeric genele umane), apartinand unui numar de 300-500 de specii bacteriene. La nastere, tractul intestinal este perfect steril. Inca de la prima masa insa, el incepe sa se populeze, iar de la un anumit moment flora intestinala ramane aceeasi. Daca este perturbata, ea se reface in cel mai scurt timp exact in parametrii pe care i-a avut anterior injuriei. S-a pretins chiar ca flora intestinala ne-ar fi tot atat de proprie precum amprentele digitale.

Rol important in nutritie
Rolurile jucate de microbiomul intestinal sunt diverse si, poate, neasteptate. In primul rand, microbiota joaca un rol important in nutritie, in mentinerea integritatii barierei epiteliale digestive si in dezvoltarea functiilor imunitare locale. Intestinul sanatos are nevoie de microbii ce traiesc in interiorul sau. Consecintele perturbarilor florei intestinale sunt si ele variate. Unele sunt evidente: dupa un tratament prelungit cu antibiotice, flora normala este distrusa si astfel se deschide calea catre colonizarea cu alte microorganisme, eventual patogene. Exemplul tipic este cel al colitei cu Clostridium Difficile, ce apare dupa tratamente antibiotice.

Legatura florei intestinale cu obezitatea
Modificarile calitative ale florei intestinale joaca un rol important intr-o afectiune cu caracter de adevarata epidemie a secolului XXI: obezitatea. Se pare ca proeminenta in flora a unor bacterii avide in extragerea de nutrienti ar juca un rol important in geneza si intretinerea obezitaţii (Ley, 2010). Desi la prima vedere astfel de afirmatii pot parea exagerate, ele se bazeaza pe aplicatii ale unor stiinte moderne – genomica, metagenomica, metabolomica – la studiul florei intestinale si nu fac decat sa deschida incet dar sigur o usa catre estimarea adevaratelor roluri pe care microbiota le are in organismul nostru. Si mai convingator, poate, studii de ultima ora aduc un argument in plus al legaturii microflora-obezitate.

Nou-nascutii adusi pe lume prin cezariana au sanse mai mari sa devina obezi decat cei nascuti pe cale naturala tocmai pentru ca intestinul lor nu ajunge sa fie populat cu flora optima, preluata de la mama in timpul perioadei de expulzie.

Consumati alimente care contin probiotice!
Tinand seama de utilitatea „florei sanatoase”, s-au cautat mijloace pentru a popula intestinul cu bacteriile cele mai potrivite. Astfel, conceptul de „probiotic” a prins radacini iar produsele care au aceasta caracteristica sunt tot mai cautate. Probioticele sunt organisme vii care, la ingestia intr-o cantitate adecvata, determina efecte sanogenetice, printre care si popularea adecvata a intestinului cu „microbi prietenosi”. Exista numeroase suplimente care conţin microorganisme cu acţiune probiotica, acestea fiind de regula bacterii lactice si drojdii. Desigur, de mare importanta este si o alimentatie adecvata, bogata in fibre vegetale, care asigura suportul pentru un microbiom favorabil sanatatii.

Dr. Corina Zugravu
Specialist igiena alimentatiei si nutritie