De ce unor oameni le este mereu foame
Cu toții am observat de-a lungul timpului că unele persoane mănâncă mai puțin decât altele, fără a depune în acest sens eforturi deosebite. Fie, pur și simplu, nu simt nevoie de mai mult, fie reușesc într-un fel sau altul să-și controleze mai eficient apetitul. Pe de altă parte, există persoane care ar mânca tot timpul. Ei bine, oamenii de știință par să fi găsit explicația pentru aceste diferențe.
16.04.2021
Timp estimat de citire:
4 minute, 55 secundeMai mulți cercetători de la universități de prestigiu și-au unit eforturile pentru a studia răspunsurile oamenilor la alimente în condițiile vieții reale. Astfel a luat naștere PREDICT, cel mai amplu program de cercetare nutrițională desfășurat în lume, la care iau parte specialiști la King’s College din Londra, Harvard Medical School, Spitalul General Massachusetts, Universitățile din Nottingham și Leeds, din Marea Britanie, sau Universitatea Lund, din Suedia.
Una dintre cele mai recente descoperiri făcute în cadrul acestui proiect de cercetare arată că persoanele care înregistrează scăderi mari ale nivelului de zahăr din sânge, la câteva ore după ce au mâncat, ajung să se simtă mai înfometate și să consume cu sute de calorii mai mult în timpul zilei decât altele.
8.000 de mic dejunuri și 70.000 de mese
Oamenii de știință au colectat date detaliate despre fluctuațiile glicemiei și alți markeri relevanți de la 1.070 de persoane, după ce au consumat micul dejun standardizat și celelalte mese liber alese, timp de două săptămâni. În total, au fost peste 8.000 de mic dejunuri și 70.000 de mese. Micul dejun standard a avut la bază brioșe care conțineau aceeași cantitate de calorii, dar care variau în ceea ce privește cantitatea de carbohidrații, proteine, grăsimi și fibre.
Toți participanții au efectuat și câte un test oral de toleranță la glucoză, pentru a măsura cât de bine metabolizează corpul lor glucidele. De asemenea, aceștia au purtat monitoare continue de glucoză (CGM) pentru a-și măsura nivelul zahărului din sânge pe întreaga durată a studiului, precum și un dispozitiv portabil pentru a monitoriza activitatea fizică și somnul. Totodată, au completat jurnale alimentare (când și ce au mâncate pe parcursul zilei) și date privind nivelurile de foame și vigilență, folosind o aplicație pe telefon.
20 de kilograme în plus în decurs de un an!
Studiile anterioare s-au concentrat asupra modului în care nivelurile glicemiei cresc și scad în primele două ore după masă, fenomen cunoscut drept vârf glicemic postrandial. După analiza datelor, echipa PREDICT a observat că unii oameni prezintă „scăderi ale nivelului de zahăr din sânge” semnificative la 2-4 ore după acest vârf inițial.
Subiecții care au avut cele mai mare scăderi au raportat o creștere de 9% a senzației de foame. De asemenea, ei au așteptat cu aproximativ o jumătate de oră mai puțin, în medie, înainte de următoarea lor masă, comparativ cu cei care înregistrat scăderi glicemice mai mici, chiar dacă au mâncat exact aceleași mese. Aceștia au consumat și cu circa 75 de calorii mai mult în 3-4 ore după micul dejun și cu aproximativ 312 calorii mai mult pe parcursul întregii zile decât cei cu scăderi mai mici. Per total, acest lucru s-ar putea duce la o creștere în greutate de până la 20 de kilograme într-un an.
„Se suspectează de mult că nivelul zahărului din sânge joacă un rol important în controlul foamei, dar rezultatele studiilor anterioare au fost neconcludente. Am arătat acum că scăderile glicemice sunt un predictor mai bun pentru nivelul de foame și aportul ulterior de calorii decât răspunsul inițial de vârf glicemic postprandial. Asta schimbă modul în care ne gândim la relația dintre nivelul zahărului din sânge și alimentele pe care le consumăm”, a comentat dr. Sarah Berry de la King’s College din Londra.
Abordările personalizate, cheia succesului în controlul greutății
Compararea a ceea ce se întâmplă atunci când participanții consumă același tip de mese a evidențiat variațiile mari în ceea ce privește răspunsurile glicemice la oameni. Cercetătorii nu au găsit corelații clare între vârstă sau sex și valoarea acestor scăderi glicemice, deși, în medie, bărbații au avut scăderi ușor mai mari decât femeile. S-a constatat, totuși, o oarecare variabilitate individuală, ca răspuns la consumul acelorași mese în zile diferite, sugerând că scăderile glicemice depind de variațiile de metabolism personale, de zi cu zi.
În lumina acestor noi date, cercetătorii concluzionează că dietele funcționează diferit de la caz la caz. În opinia lor, cea mai bună strategie o reprezintă alegerea personalizată a alimentelor, în funcție de răspunsul glicemic individual la acestea. Astfel oamenii ar putea să se simtă mai sătui pentru mai mult timp și să mănânce mai puțin în general.
„Acest studiu arată cum tehnologia purtabilă poate oferi informații valoroase pentru a ajuta oamenii să înțeleagă biologia lor unică și să preia controlul asupra nutriției și sănătății lor. Prin demonstrarea importanței scăderilor glicemice, studiul nostru deschide calea către orientări personalizate, bazate pe date, pentru cei care doresc să-și gestioneze foamea și aportul de calorii într-un mod care funcționează pentru corpul lor, și nu împotriva acestuia”, a sublinia Patrick Wyatt, autorul principal al studiului.
Sursa: www.sciencedaily.com
Grupa de sânge îți poate influența riscul de a face AVC
14.10.2024
„Brandul Adora este cel mai nou membru al familiei de produse disponibile la Catena” - Alexandru Vlad, Vicepreședinte Grupul Fildas-Catena
02.10.2024