Cum faci fata caniculei? Ce mananci? Ce bei?

Timp estimat de citire:

3 minute, 45 secunde

Dupa cum bine stii, hidratarea este esentiala in zilele calduroase. Asa ca incearca sa te hidratezi cu regularitate, fara a astepta sa iti fie sete. Cantitatea de apa pe care trebuie sa o consumi depinde bineinteles si de activitatile din timpul zilei, dar 1,5 l este cantitatea minima, insa pe timp de canicula nu bea mai putin de 2- 2,5 l/zi.

Intertitlu: Sfaturi pentru o hidratare sanatoasa

• Daca nu esti fan apa plata, poti incerca sucurile de fucte si de legume, mai ales ca acestea contin si anumiti pigmenti, carotenoizi, vitamine sau seleniu care faciliteaza bronzarea si protejeaza impotriva actiunii nocive a razelor solare.
• Invata sa faci diferenta intre sucurile 100% naturale, cele pe baza de concentrat si nectar. Sucurile 100% naturale sunt obtinute prin simpla presiune a fructelor, apoi pasteurizare, fara adaos de zahar. Le poti obtine foarte simplu acasa folosindu-te de un blender. Sucurile pe baza de concentrat de fructe sunt obtinute din suc partial deshidratat, apoi se adauga apa si zahar (adaosul de zahar trebuie mentionat pe eticheta). Nectarul de fructe din comert este obtinut din suc, pulpa si piure de fructe la care se adauga apa si zahar. Procentul de fruct trebuie sa fie intre 25 si 50%, iar cantitatea de suc adaugat nu trebuie sa depaseasca 20%.
• Fara alcool! Atentie, alcoolul provoaca vasodilatatie si fragilizeaza pielea. Vinul rosu intr-adevar are proprietati antioxidante, dar, consumat in exces, proprietatile lui benefice vor fi depasite de efectele nocive ale alcoolului. Si nu uita ca alcoolul contine si multe calorii – 1 gram de alcool… 7 kilocalorii.

Racoreste-te cu fructe si legume
Vitaminele si mineralele pierdute prin transpiratia excesiva pot fi inlocuite si prin aportul de nutrimente din alimentatie. Fructele si legumele contin toate vitamine si mineralele de care ai nevoie, sunt usor digerabile (si astfel nu incarca ficatul, vezicula bliara, stomacul si intestinele) si asigura buna functionare a aparatului cardiovascular. Iata cateva exemple:

Rosiile – nu sunt niciodata mai gustoase decat vara. Ar trebui sa se gaseasca zilnic in alimentatia ta fie crude, in salata, fie fierte in diferite mancaruri gatite si sosuri, alaturi de nelipsitele gratare. Fiind bogate in licopen (pigmentul rosu caracteristic) si in vitamina C (aproximativ 20 mg la 1000 g), impiedica imbatranirea precoce a pielii. Studii recente arata ca au si efect impotriva anumitor tipuri de cancer.

Ardeii – verzi, galbeni, rosii, imbogatesc mesele din timpul verii. Surse exceptionale de vitamina C ( de altfel din ardeiul rosu a fost pentru prima data izolata aceasta vitamina) contin 140 mg la 100 g. Nivelul de beta-caroten (provitamina A)  este foarte ridicat (1300 micrograme pentru ardeiul rosu). Asocierea vitamina C-beta-caroten este interesanta pentru ca previne cataracta si este benefica pentru aparatul cardiovascular

Este sezonul pentru fasole verde – un bun moment de a aprecia adevarata savoare a acestei legume in forma sa proaspata. Poate fi fiarta sub aburi, adaugand ierburi aromate si iaurt sau smantana (degresata). Aduce organismului fibre vegetale necesare unei bune digestii, iar flavonoidele si saponinele pe care le contine pot diminua riscul dezvoltarii anumitor tipuri de cancer. Contine multe vitamine, printre care vitamina C (10 mg la 100 g fasole verde) si dintre vitaminele  B, acidul folic sau vitamina B9 (45 micrograme).

Pepenele galben si pepenele rosu – sunt fructe bogate in apa, aduc putine calorii (aproximativ 35 Kilocalorii/100 grame). Au si un nivel crescut de beta-caroten (1750 micrograme in 100 g pepene galben) si de potasiu, doua caracteristici care ii fac sa fie apreciati in alimentatia ca preventie contra tulburarilor cardiovasculare.

Medicatia, potential pericol   
In zilele caniculare, bolnavii care iau medicamente pentru boli cronice trebuie sa fie atenti pentru ca unele medicamente pot sa perturbe mecanismele de adaptare ale organismului sau sa duca la pierderea cunostintei prin deshidratare.

• Medicamentele care pot agrava sindromul de epuizare-deshidratare sunt diureticele, care provoaca tulburari prin pierderile electrolitice.
• Medicamentele susceptibile de a altera functia renala sunt antiinflamatoare nesteroidiene si anti COX2, inhibitori de enzima de conversie, antagonisti de receptori de angiotensina II, anumite antibiotice si antivirale.
• Medicamente ale caror efecte pot fi afectate de catre deshidratare sunt sarurile de litiu, antiaritmicele, digoxina, antiepilepticele, anumite antidiabetice orale si hipocolesterolemiantele.
• Medicamente care pot induce hipertermia: neurolepticele, agonistii serotoninergici si alte antidepresive.
• Medicamente care pot agrava indirect efectele caldurii
• prin scaderea tensiunii arteriale sunt in special antihipertensivele si antianginoasele.