17.09.2020
Timp estimat de citire:
7 minute, 13 secundeÎn contextul creșterii interesului pentru dietele alcaline, la fel ca și a prevalenței bolii de reflux gastroesofagian, tot mai mulți oameni încep să ocolească alimentele acide. Există însă o mare diferență între alimentele care formează acid și alimentele cu pH acid. Aceasta este cea care trebuie să ne determine opțiunile!
Dacă vrem să ne menținem sănătoși, este foarte important să știm să facem alegeri alimentare care să susțină acest deziderat. Aciditatea alimentelor a devenit un nou „bau-bau” în accepția multor persoane preocupate de stilul de viață sănătos și nu-i nimic de comentat aici. Problema este, ca în multe alte situații, că lucrurile sunt luate de-a valma. Or, sunt necesare unele precizări și anume că există alimente care formează acizi și alimente care au pH acid. Primele sunt cele care promovează aciditatea în corpul nostru. În schimb, nu toate alimentele cu un pH scăzut (sau acid) provoacă acest efect.
Dacă sună confuz, nu-ți face griji. În acest articol vom prezenta diferențele dintre alimentele care formează acid și cele cu un pH acid, precum și motivele pentru care unii oameni le evită.
Alimentele care formează acid
Probabil ai auzit deja de dietele alcaline, despre care se spune că promovează un mediu nonacid în organism. Chiar dacă aceste diete nu au la bază dovezi științifice solide, este posibil să-ți surâdă ideea de a reduce aportul de alimente care formează acid.
Să revenim la subiect. Corpul nostru nu are același pH peste tot. De exemplu, în interiorul stomacului pH este foarte acid, de 1,35-3,5, pentru a descompune alimentele pe care le consumăm. Sângele pe de altă are un pH bine controlat și menținut la un nivel de aproximativ 7,4, care este ușor alcalin sau bazic. Pe de altă parte, pH-ul urinei se modifică foarte mult, în funcție de necesitatea de a echilibra pH-ul corpului și este direct influențat de ceea ce mâncăm.
Pentru evaluarea efectului acidifiant al alimentelor se ia în considerare indicele PRAL (Potential Renal Acid Load), care în traducere înseamnă potențial de încărcare acidă renală.
Există unele dovezi care arată că un consum mai mare de produse alimente cu indice PRAL ridicat se asociază cu risc mai mare de obezitate, niveluri crescute ale glicemiei, dar și ale proteinei C-reactive (PCR), marker al inflamației în organism. Tocmai de aceea, până se mai fac cercetări care să confirme sau să infirme aceste efecte, n-ar fi deloc o idee rea să încerci să le limitezi prezența în meniu. Mai jos sunt unele dintre cele mai populare:
1. Băuturile răcoritoare
Băuturile răcoritoare sunt încărcate cu acid fosforic, iar acest lucru le face să contribuie substanțial la creșterea scorului PRAL al dietelor occidentale. Excesul de fosfor, în special sub formă de acid fosforic ușor absorbabil, a fost pus sub acuzație pentru mai multe daune aduse sănătății. De altfel, consumul frecvent de sucuri carbogazoase este corelat de mai multă vreme cu o serie de probleme serioase: boli de rinichi, scăderea densității minerale osoase și prediabet. Nu este exclus ca acestea să fie cauzate, cel puțin parțial, de efectul acidifiant mare al acestor băuturi.
2. Carnea roșie și alte proteine animale
Produsele din carne roșie și, în general, din orice tip de carne procesată sunt printre cele mai consumate alimente cu potențial acidifiant ridicat în țările dezvoltate. Carnea roșie are un conținut mare de proteine și fosfor și, prin urmare, crește încărcarea acidă a dietei. Și alte surse de proteine animale, așa ca ouăle (în special gălbenușul), carnea de pui sau curcan, participă la acest efect din plin.
3. Cerealele procesate
Dietele occidentale sunt, de obicei, bogate în produse din cereale și făinuri rafinate. Consumăm foarte multe produse de patiserie, fast-food, paste și pâine albă, care au potențial acidifiant considerabil.
4. Brânzeturile și alte produse lactate
Deși produsele lactate, cum ar fi brânza și iaurtul neîndulcit, sunt hrănitoare, o dietă bogată în aceste produse și săracă în fructe și legume poate forța echilibrul acido-bazic din organism. Brânzeturile, în special cele tari și maturate, au un conținut ridicat de fosfor și, pe cale de consecință, au un scor PRAL ridicat, sporind încărcarea acidă a dietei.
5. Citricele
Unele alimente au un PH acid, dar nu formează acid în corpul nostru. Exemple bune în acest sens sunt citricele. Acestea au un pH acid, dar indice PRAL scăzut. Cu toate acestea, persoanele care suferă de boală refluxului gastroesofagian (BRGE), caracterizată de pirozis (senzația de arsură în capul pieptului) și regurgitare, e bine să le evite. Această afecțiune digestivă are o prevalență estimată de 10-20% din populația adultă în Europa de Vest și SUA și este tratată, de obicei, cu medicamente antiacide, dar și prin modificări dietetice.
Totuși, citricele nu provoacă întotdeauna disconfort. Ca atare, ele n-ar trebui eliminate din alimentație decât dacă se constată că înrăutățesc simptomele de reflux.
6. Roșiile și produsele derivate
Produsele pe bază de roșii, cum ar fi sucul sau sosul de tomate, sunt unele dintre alimentele cel mai des învinovățite de apariția simptomelor de reflux gastrointestinal. De altfel, Institutul Național de Sănătate (NIH) din SUA și Colegiul American de Gastroenterologie (ACG) recomandă persoanelor cu diagnostic de BRGE să evite sau să reducă consumul acestora.
Să nu uităm însă că roșiile sunt extrem de hrănitoare și sunt o sursă excelentă de licopen, un puternic antioxidant legat de multe beneficii. Drept urmare, nu ar trebui să eviți produsele din roșii decât dacă aceste alimente exacerbează simptomele bolii de reflux. Mai trebuie subliniat un aspect foarte important în această chestiune și anume că foarte multe persoane cu BRGE pot tolera mai bine roșiile crude decât conservele și produsele derivate (ketchup, pastă de roșii, sos de roșii etc). Acestea din urmă au, de regulă, un pH mai acid.
Concluzii și precizări
În primul rând, reține că există o diferență importantă între alimentele cu pH acid și cele cu potențial acidifiant ridicat. Altfel spus, cu scor PRAL ridicat. Chiar dacă sunt acide la gust, alimentele ca lămâia și sosul de roșii, pot fi considerate alcaline, deoarece au un indice PRAL scăzut.
În al doilea rând, ține cont de faptul că descoperirile care vorbesc despre efectele dăunătoare ale consumului de produse cu scor PRAL ridicat se bazează pe modele dietetice dezechilibrate. Mai exact, pe unele cu un aport foarte mic de alimente de origine vegetală și foarte bogate în carne roșie, alimente procesate și băuturi carbogazoase. Așadar, implicațiile sunt mult mai ramificate și acestea nu trebuie neapărat demonizate.
Alimentele precum brânza, ouăle, iaurtul și chiar și carnea roșie pot avea un loc sigur într-o dietă sănătoasă. Cantitatea acestor alimente și calitatea generală a dietei sunt cele care contează cu adevărat în ecuația sănătății. Poți foarte bine să le contracarezi efectul acidifiant, aducând în meniu mai multe alimente cu scor PRAL scăzut. Găsești mai jos, un ghid util în acest sens. Acesta menționează și conținutul de minerale, întrucât potențialul acidifiant sau alcalinizant este determinat de acesta.
Scor PRAL per 100 g de produs
Produs |
Proteine |
Fosfor |
Potasiu |
Magnesiu |
Calciu |
PRAL |
Băuturi |
||||||
Bere |
0.46 |
14 |
27 |
6 |
4 |
0.0 |
Cola |
0 |
9 |
5 |
0 |
1 |
0.2 |
Cocoa cu lapte |
3.5 |
105 |
197 |
23 |
114 |
−0.6 |
Cafea |
0.3 |
3 |
50 |
4 |
2 |
−0.9 |
Infuzii de fructe |
0 |
0 |
167 |
0 |
0 |
−3.5 |
Ceai verde |
0 |
0 |
15 |
1 |
0 |
−0.3 |
Apă minerală |
0 |
0 |
2 |
11 |
33 |
−0.8 |
Suc de portocală |
0.7 |
17 |
200 |
11 |
11 |
−3.7 |
Vin roșu |
0.07 |
23 |
127 |
12 |
8 |
−2.2 |
Vin alb |
0.07 |
18 |
71 |
10 |
9 |
−1.2 |
Ulei și grăsimi |
||||||
Unt |
3.21 |
85 |
135 |
10 |
115 |
0.1 |
Margarină |
0.23 |
7 |
51 |
1 |
6 |
−0.8 |
Ulei de măsline |
0 |
0 |
1 |
0 |
1 |
0.0 |
Ulei de floarea-soarelui |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0.0 |
Oleaginoase |
||||||
Alune de pădure |
14.95 |
290 |
680 |
163 |
114 |
−1.9 |
Arahide |
25.8 |
376 |
705 |
168 |
92 |
6.2 |
Fistic |
20.16 |
490 |
1025 |
121 |
105 |
2.0 |
Migdale |
20.96 |
471 |
713 |
279 |
268 |
2.0 |
Nuci |
24.06 |
513 |
523 |
201 |
61 |
13.8 |
Produse de origine animală |
||||||
Cod |
22.86 |
521 |
427 |
38 |
52 |
19.8 |
Midii |
23.8 |
285 |
268 |
37 |
33 |
15.2 |
Somon |
26.48 |
305 |
436 |
36 |
11 |
14.0 |
Sardine în ulei |
24.62 |
490 |
397 |
39 |
382 |
15.9 |
Creveți |
23.98 |
237 |
259 |
39 |
70 |
13.2 |
Carne de vită |
25.25 |
179 |
271 |
19 |
23 |
12.5 |
Careen de pui |
29.8 |
214 |
245 |
27 |
14 |
16.5 |
Cârnați de porc |
15.27 |
130 |
283 |
15 |
12 |
5.8 |
Carne de porc |
26.83 |
263 |
352 |
22 |
14 |
14.7 |
Ouă |
13.61 |
215 |
152 |
13 |
162 |
9.0 |
Albuș |
10.9 |
15 |
163 |
11 |
7 |
2.1 |
Gălbenuș |
15.86 |
390 |
109 |
5 |
129 |
18.1 |
Cereale și leguminoase |
||||||
Orez integral |
2.74 |
103 |
86 |
39 |
3 |
2.3 |
Orez alb |
2.69 |
43 |
35 |
12 |
10 |
1.7 |
Spaghete din făină albă |
0.66 |
14 |
117 |
11 |
21 |
−2.2 |
Cartofi |
2.1 |
75 |
544 |
27 |
10 |
−8.5 |
Tortilla din făină de porumb |
6.6 |
232.5 |
152.4 |
66 |
161.7 |
4.8 |
Tortilla din făină albă |
9.66 |
210 |
100 |
21 |
205 |
7.2 |
Fasole |
9.31 |
100 |
646 |
54 |
52 |
−7.4 |
Linte |
9.02 |
180 |
369 |
36 |
19 |
2.1 |
Năut |
8.86 |
168 |
291 |
48 |
49 |
2.6 |
Soia |
12.35 |
158 |
539 |
60 |
145 |
−2.9 |
Produse lactate |
||||||
Smântână |
2.44 |
76 |
125 |
10 |
101 |
−0.2 |
Brânză cottage |
11.12 |
159 |
104 |
8 |
83 |
7.9 |
Brânzică proaspătă |
18.09 |
385 |
129 |
24 |
566 |
12.4 |
Gouda |
24.94 |
546 |
121 |
29 |
700 |
20.0 |
Parmezan |
28.42 |
627 |
180 |
34 |
853 |
21.4 |
Lapte integral |
3.15 |
84 |
132 |
10 |
113 |
0.2 |
Lapte degresat |
3.37 |
101 |
156 |
11 |
122 |
0.2 |
Iaurt grecesc |
10.19 |
135 |
141 |
11 |
110 |
5.3 |
Legume |
||||||
Sparanghel |
2.4 |
54 |
224 |
14 |
23 |
−2.2 |
Broccoli |
2.38 |
67 |
293 |
21 |
40 |
−3.6 |
Morcovi |
0.93 |
35 |
320 |
12 |
33 |
−5.7 |
Conopidă |
1.84 |
32 |
142 |
9 |
16 |
−1.3 |
Țelină |
0.69 |
24 |
260 |
11 |
40 |
−5.0 |
Castraveți |
0.65 |
24 |
147 |
13 |
16 |
−2.4 |
Vinete |
0.83 |
15 |
123 |
11 |
6 |
−2.0 |
Spanac |
2.86 |
49 |
558 |
79 |
99 |
−11.8 |
Roșii |
0.88 |
24 |
237 |
11 |
10 |
−4.1 |
Varză kale |
2.92 |
55 |
348 |
33 |
254 |
−8.0 |
Salată verde |
1.23 |
30 |
247 |
14 |
33 |
−4.3 |
Ciuperci |
2.5 |
120 |
448 |
9 |
18 |
−4.2 |
Ceapă |
1.1 |
29 |
146 |
10 |
23 |
−2.0 |
Fructe |
||||||
Mere |
0.26 |
11 |
107 |
5 |
6 |
−1.9 |
Banane |
1.09 |
22 |
358 |
27 |
5 |
−6.9 |
Struguri |
0.72 |
20 |
191 |
7 |
10 |
−3.2 |
Kiwi |
1.14 |
34 |
312 |
17 |
34 |
−5.6 |
Lămâi |
1.1 |
16 |
138 |
8 |
26 |
−2.3 |
Mango |
0.82 |
14 |
168 |
10 |
11 |
−3.0 |
Portocale |
0.94 |
14 |
181 |
10 |
40 |
−3.6 |
Căpșune |
0.67 |
24 |
153 |
13 |
16 |
−2.5 |
Pepene roșu |
0.61 |
11 |
112 |
10 |
7 |
−2.0 |
Cireșe |
0.4 |
11 |
146 |
18 |
12 |
−3.1 |
Surse: www.sciencedirect.com, www.healthline.com
Top 10 beneficii ale consumului de mentă
24.07.2024