Tensiunea arterială la femei: care sunt valorile normale în funcție de vârstă

Tensiunea arterială reprezintă forța cu care sângele apasă pe pereții arterelor (vasele de sânge care transportă sângele de la inimă către restul corpului). Aceasta este exprimată prin două valori: tensiunea sistolică (valoarea de sus), care reflectă forța cu care inima pompează sângele, și presiunea diastolică (valoarea de jos), care arată forța exercitată când inima se odihnește între bătăi.

Pe măsură ce inima pompează, sângele circulă printr-o rețea vastă de vase care se dilată și se contractă pentru a menține un flux sangvin constant și o presiune stabilă. O tensiune arterială sănătoasă ajută la transportul oxigenului și al substanțelor nutritive către întregul organism, asigurând buna funcționare a organelor precum inima, creierul și rinichii.

În cazul femeilor, factori precum vârsta, modificările hormonale și stilul de viață pot influența valorile tensiunii arteriale în diferite etape ale vieții.

Tensiunea arterială normală la femei, în funcție de vârstă

O valoare considerată normală a tensiunii arteriale pentru femeile adulte tinere este mai mică de 120/80 milimetri coloană de mercur (mmHg). Pe măsură ce anii trec, tensiunea arterială are tendința să crească treptat, deoarece vasele de sânge devin mai rigide și mai puțin flexibile, ceea ce îngreunează circulația sângelui. Acest lucru poate duce la hipertensiune arterială.

Iată care sunt intervalele tensiunii arteriale normale la femei, conform ghidurilor medicale:

• Vârsta 21–25 ani: 115.5 / 70.5
• Vârsta 26–30 ani: 113.5 / 71.5
• Vârsta 31–35 ani: 110.5 / 72.5
• Vârsta 36–40 ani: 112.5 / 74.5
• Vârsta 41–45 ani: 116.5 / 73.5
• Vârsta 46–50 ani: 124 / 78.5
• Vârsta 51–55 ani: 122.5 / 74.5
• Vârsta 56–60 ani: 132.5 / 78.5
• Vârsta 61–65 ani: 130.5 / 77.5

Deși sunt așteptate unele variații ale tensiunii arteriale odată cu vârsta, medicii folosesc anumite praguri pentru a diagnostica hipertensiunea la toate vârstele. O valoare sistolică mai mare de 120 indică tensiune crescută, iar o valoare de 130/80 mmHg sau mai mare este considerată hipertensiune.

Factori care influențează tensiunea arterială

Mai mulți factori pot influența tensiunea arterială la femei. Unii pot fi controlați, iar alții nu prea. Să le luăm pe rând:

Modificările hormonale

Valorile tensiunii arteriale pot fi influențate considerabil de schimbările hormonale. Unele femei pot observa variații de tensiune de-a lungul ciclului menstrual sau atunci când folosesc contraceptive hormonale (de exemplu, pilulele contraceptive).

În timpul sarcinii, tensiunea arterială scade temporar în primul și al doilea trimestru și revine la nivelurile de dinainte de sarcină în trimestrul al treilea. Aproximativ 5–10% dintre gravide dezvoltă hipertensiune de sarcină, numită preeclampsia, care pot avea consecințe pe termen lung asupra sănătății cardiovasculare.

Cel mai mare impact însă îl are menopauza. În această perioadă are loc o scădere semnificativă a nivelului de estrogen în organism, un hormon care ajută la menținerea elasticității vaselor de sânge. Astfel, pe măsură ce estrogenul scade, vasele devin mai rigide, iar riscul de hipertensiune arterială crește.

Alimentația și activitatea fizică

Ceea ce mănânci și cât de activă ești contează foarte mult și când vorba de tensiunea arterială. O dietă bogată în sare, zahăr, grăsimi saturate sau alimente procesate poate duce la creșterea treptată a tensiunii.

Pe de altă parte, consumul de alimente integrale – fructe, legume, cereale integrale, nuci, semințe și proteine slabe – susține sănătatea inimii și a întregului aparat cardiovascular.

Și exercițiile fizice regulate sunt un bun aliat al sănătății cardiovasculare. Ele ajută inima să pompeze mai eficient și contribuie la menținerea tensiunii arteriale în valorile normale. Se recomandă cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână, cum ar fi mersul pe jos, mersul pe bicicletă sau alergarea.

E posibil ca și deshidratarea să aibă un cuvânt de spus. Deși sunt necesare mai multe cercetări, se pare că o hidratare insuficientă determină creșterea tensiunii arteriale, în timp ce consumul adecvat de apă contribuie la scăderea acesteia.

Fumatul și alcoolul

Nicotina contribuie la creșterea tensiunii arteriale, iar fumatul afectează inima și vasele de sânge. De asemenea, consumul de alcool poate duce la valori mai ridicate ale tensiunii arteriale.

Stresul

În perioadele de stres, corpul eliberează hormoni care cresc temporar tensiunea arterială. Dacă stresul devine constant și nu este gestionat, această creștere temporară poate deveni cronică.

Deși legătura exactă dintre stresul cronic și hipertensiune nu este complet înțeleasă, studiile arată că stresul prelungit poate duce la comportamente nesănătoase, precum alimentația dezechilibrată sau consumul excesiv de alcool, despre care se știe că sporesc riscul de hipertensiune. Tehnici precum respirația profundă, mindfulness, activitatea fizică sau timpul petrecut cu cei dragi pot ajuta la reducerea stresului.

Greutatea corporală

Excesul de greutate pune presiune suplimentară asupra inimii și a vaselor de sânge. Persoanele supraponderale sau obeze au un risc mai mare de hipertensiune. Sunt riscuri mai mari și pentru alte boli cronice, precum diabetul de tip 2 și bolile renale, care și el influențează tensiunea arterială.

Pierderea a 5–10% din greutatea corporală poate îmbunătăți tensiunea arterială și sănătatea generală.

Istoricul familial

Factorii genetici au contribuiție importantă la determinarea riscului de hipertensiune. Dacă părinții, bunicii sau alți membri apropiați ai familiei au avut hipertensiune, este posibil să moștenești această predispoziție.

Anumite trăsături genetice pot crește sensibilitatea la sodiu, ceea ce înseamnă că tensiunea arterială crește mai ușor la un consum ridicat de sare.

Deși nu îți poți schimba moștenirea genetică, cunoașterea istoricului medical familial te poate ajuta să fii proactivă. Ce poți face? Monitorizează-ți tensiunea regulat și adoptă un stil de viață sănătos.

Vârsta

Oricât nu ne-am strădui, tensiunea arterială crește odată cu vârsta. Arterele devin mai rigide și mai puțin elastice, ceea ce duce la creșterea valorii sistolice. Schimbările hormonale, precum scăderea estrogenului la menopauză, sporesc riscul hipertensiunii la femei.

Bărbații au un risc mai mare de hipertensiune înainte de vârsta de 65 de ani. După această vârstă, femeile devin mult mai predispuse să dezvolte boala.

Rasa și etnia

Unele grupuri de persoane prezintă un risc mai mare de a dezvolta hipertensiune arterială. De exemplu, în SUA, persoanele de culoare prezintă un risc mai mare de a dezvolta hipertensiune arterială și pot dezvolta hipertensiune arterială mai devreme în viață.

Adulții de culoare sunt mai predispuși la hipertensiune, comparativ cu alte grupuri rasiale sau etnice. Aceasta apare adesea mai devreme și cu riscuri mai mari de complicații grave precum accident vascular cerebral sau boli de inimă.

Studiile sugerează că o combinație de factori contribuie la aceste diferențe: stresul social și economic, accesul la servicii medicale și efectele rasismului sistemic. Unele grupuri pot fi mai sensibile la sarea din alimentație sau pot răspunde diferit la anumite medicamente pentru tensiune.

La ce riscuri te poate expune tensiunea arterială anormală

Tensiunea arterială anormală presupune valori prea mari (hipertensiune) sau prea mici (hipotensiune).

Riscurile tensiunii arteriale crescute (hipertensiune)

Hipertensiunea apare atunci când forța exercitată de sânge asupra pereților arteriali rămâne prea mare o perioadă îndelungată. O valoare de 130/80 mmHg sau mai mare este considerată hipertensiune. Potrivit Asociației Americane a Inimii, aproximativ 50% dintre femeile adulte au hipertensiune, însă aproape trei din patru nu o țin sub control.

Este o afecțiune „tăcută”, deoarece rareori provoacă simptome vizibile până când nu apar leziuni la nivelul țesutului cardiac, al arterelor, rinichilor sau ale altor organe. Complicațiile pot include:

• Infarct
• Accident vascular cerebral
• Insuficiență cardiacă
• Anevrism
• Boală cronică de rinichi
• Pierderea vederii
• Ateroscleroză
• Demență vasculară

Riscurile tensiunii arteriale scăzute (hipotensiune)

Hipotensiunea înseamnă că sângele circulă prin artere la o presiune mai mică decât cea normală. La majoritatea adulților, o valoare sub 90/60 mmHg este considerată hipotensiune. Unele persoane au în mod natural tensiune scăzută fără simptome, dar altele îi pot resimți consecințele. :

• Amețeli
• Leșin
• Oboseală
• Slăbiciune
• Vedere încețoșată
• Dureri de cap
• Durere de spate sau ceafă
• Greață
• Palpitații

Scăderile bruște ale tensiunii pot avea consecințe grave, deoarece organele vitale nu mai primesc oxigen și nutrienți suficienți. În cazuri severe, hipotensiunea poate duce la șoc cardiogen, o urgență medicală care necesită tratament imediat.

Cum să monitorizezi și să controlezi tensiunea arterială

Este esențial să-ți verifici tensiunea, dacă ai risc de hipertensiune. Deoarece hipertensiunea nu provoacă simptome evidente, singura metodă de a o depista este măsurarea regulată. Multe farmacii oferă testări gratuite, iar acasă poți folosi un tensiometru.

Dacă ești deja diagnosticată, medicul îți va spune cât de des trebuie să-ți monitorizezi tensiunea, în funcție de diagnosticul și planul de tratament. Pentru o măsurare corectă:

Evită să mănânci, să bei cafea sau să fumezi cu 30 de minute înainte

• Golește vezica
• Stai așezată pe un scaun, cu spatele sprijinit și tălpile pe podea timp de 5 minute
• Sprijină brațul la nivelul inimii
• Nu vorbi și stai nemișcată în timpul măsurării
• Măsoară tensiunea la aceeași oră în fiecare zi
• Fă două măsurători la un interval de un minut și notează rezultatele

Pentru monitorizarea tensiunii arteriale acasă, farmaciștii Cetena recomandă tensiometrul de braț Assista. Asigură măsurători precise și stochează automat până la 99×2 înregistrări, inclusiv ora și data. În plus, detectează mișcările corpului și semnalează dacă manșeta nu este aplicată corect.

Cum fluctuează tensiunea arterială de-a lungul zilei

Tensiunea arterială tinde să fie mai ridicată dimineața. De altfel, există și un termen special pentru acest fenomen – hipertensiune matinală. De ce apare? Deoarece, la momentul trezirii, organismul eliberează hormoni de stres, precum adrenalina, iar asta poate duce la creșterea tensiunii. Se consideră că acest lucru are legătură atât cu ritmurile circadiene naturale ale corpului, cât și cu faptul că ai stat întins(ă) mai multe ore, iar apoi începi din nou să te miști.

Tensiunea arterială este, de obicei, mai mare atunci când stai în picioare decât atunci când stai jos sau întins(ă). Gravitația determină o circulație mai accentuată a sângelui către partea inferioară a corpului. De asemenea, tensiunea poate crește ca răspuns la activitate fizică, stres sau anumite medicamente. Totuși, dacă tensiunea arterială rămâne constant ridicată pe parcursul întregii zile, acest lucru poate fi un semn de hipertensiune arterială.

Alți factori care pot influența valorile tensiunii arteriale:

Activitatea fizică

Tensiunea arterială tinde să crească în timpul efortului fizic, din cauza cererii crescute de sânge către mușchi. De aceea, este recomandat să-ți măsori tensiunea înainte de a face mișcare.

Stresul

Stresul și anxietatea pot, de asemenea, duce la creșterea tensiunii, deoarece răspunsul organismului la stres – cunoscut ca reacția de „luptă sau fugi” – determină accelerarea bătăilor inimii și constricția vaselor de sânge.

Medicamentele

Unele medicamente, precum stimulentele și decongestionantele, pot duce la creșterea tensiunii arteriale. Dacă urmezi un tratament cu medicamente care pot influența tensiunea, este important să discuți acest lucru cu medicul tău.

Tensiunea arterială poate varia de-a lungul zilei și poate fi influențată de diverși factori. Măsurarea tensiunii la ore diferite te poate ajuta să obții o imagine mai precisă asupra valorilor teniunii tale arteriale.

Măsuri recomandate

Schimbările în stilul de viață te pot ajuta să menții tensiunea arterială în limite normale:

• Adoptă o alimentație sănătoasă pentru inimă, bogată în fructe, legume și proteine slabe, cu puțină sare
• Fă mișcare regulat – cel puțin 150 minute pe săptămână
• Menține o greutate sănătoasă
• Evită fumatul și limitează consumul de alcool
• Gestionează stresul cu ajutorul mindfulness-ului sau exercițiilor de respirație
• Ia medicamentele prescrise de medic
• Dormi suficient

Când să mergi la medic

Chiar dacă îți măsori tensiunea acasă, este important să consulți un medic, dacă valorile sunt constant prea mari sau prea mici. O criză hipertensivă – definită ca o tensiune arterială mai mare de 180/120 mm Hg la adulți – necesită asistență medicală de urgență. Sună la 112 dacă ai hipertensiune și prezinți oricare dintre următoarele simptome:

• Durere în piept
• Dificultăți de respirație sau de vorbire
• Durere de cap severă
• Amețeli sau leșin
• Tulburări de vedere
• Amorțeală sau slăbiciune

De reținut!

Tensiunea arterială reflectă forța cu care sângele circulă prin artere. O tensiune arterială normală se situează între 90/60 și 120/80 mmHg. La femei, valorile pot varia în funcție de vârstă, modificări hormonale și alți factori.

Deși valorile tensiunii pot fluctua în decursul zilei, dacă sunt constant prea mari sau prea mici, pot duce la probleme serioase de sănătate. Pentru a-ți proteja inima și starea generală de bine, monitorizează-ți tensiunea regulat, adoptă un stil de viață sănătos și mergi periodic la medic.

Surse:

https://www.verywellhealth.com/average-blood-pressure-by-age-5085328

https://www.medicinenet.com/blood_pressure_chart_reading_by_age/article.htm

https://www.health.com/normal-blood-pressure-for-women-by-age-11717706