Colita pseudomembranoasă: cauze, simptome, tratament si recuperare

Timp estimat de citire:

7 minute, 16 secunde

Printre aceste probleme se numără și colita pseudomembranoasă, care constă în inflamarea mucoasei colonului și apariția unor simptome supărătoare. În cazurile mai ușoare boala poate fi asimptomatică, însă cazurile grave necesită tratament adecvat pentru evitarea complicațiilor ce pot apărea.

În cele ce urmează îți vom prezenta pe larg toate informațiile despre colita pseudomembranoasă, de la cauze și factori de risc, la tratament și recomandări pentru perioada de convalescență.

Cum apare colita pseudomembranoasă

Tractul digestiv este colonizat de numeroase microorganisme care formează flora intestinală, cu un rol major în procesul de digestie. În flora intestinală predomină bacteriile benefice, însă există și bacterii nocive care sunt ținute sub control și împiedicate să se dezvolte excesiv. În anumite condiții se poate întâmpla însă ca bacteriile dăunătoare să se înmulțească și să se ajungă astfel la un dezechilibru al florei intestinale, cu consecințe negative asupra tractului digestiv și procesului de digestie.

Colita pseudomembranoasă apare ca urmare a unui astfel de dezechilibru la nivelul colonului, fiind cauzată de înmulțirea necontrolată a unor bacterii nocive din flora intestinală. Acestea elimină toxine ce afectează mucoasa colonului, care se inflamează – proces ce declanșează o serie de tulburări digestive.

Cauze și factori de risc pentru colita pseudomembranoasă

Așadar, colita pseudomembranoasă constă în inflamarea mucoasei care căptușește interiorul colonului, cel mai adesea pe fondul unui dezechilibru la nivelul florei intestinale. Cele mai multe cazuri de colită pseudomembranoasă sunt date de infecția cu bacteria Clostridium difficile, una dintre acele bacterii nocive care pot fi găsite în flora intestinală. Prezența acesteia în tractul intestinal nu reprezintă în mod special o problemă, atât timp cât este ținută sub control de mecanismul imunitar care menține echilibrul florei intestinale. Când acest mecanism slăbește din diferite motive, bacteria Clostridium difficile se înmulțește și astfel crește cantitatea de toxine pe care le elimină și care duc la inflamarea mucoasei colonului. În mod similar, colita pseudomembranoasă poate fi cauzată și de alte bacterii nocive din flora intestinală.

În mod frecvent, colita pseudomembranoasă apare pe fondul unui tratament cu antibiotice puternice sau la câteva zile după încheierea unui astfel de tratament. Antibioticele sunt medicamente administrate pentru tratarea infecțiilor bacteriene însă pe lângă bacteriile care cauzează aceste infecții, distrug și o parte din bacteriile benefice ale florei intestinale. Aceasta permite dezvoltarea excesivă a  bacteriei Clostridium difficile sau a altor bacterii din colon mai rezistente la acțiunea antibioticelor și astfel apare colita pseudomembranoasă.

Persoanele vârstnice sau cele cu un sistem imunitar slăbit sunt expuse unui risc mai ridicat de a face colită pseudomembranoasă întrucât mecanismul care menține echilibrul florei intestinale este mai slăbit. De asemenea, pacienții care au suferit intervenții chirurgicale ce au vizat sistemul digestiv, cei cu boli cronice la nivelul colonului și cei care fac chimioterapie, prezintă un risc mai sporit de a dezvolta boala.

Cum se manifestă colita pseudomembranoasă

În formele ușoare, colita pseudomembranoasă poate fi asimptomatică, însă pacienții pot transmite infecția cu Clostridium difficile. În formele simptomatice, colita pseudomembranoasă începe să se manifeste în timpul tratamentului cu antibiotice sau chiar la câteva zile după finalizarea acestuia.

Primele simptome sunt diareea apoasă însoțită de crampe sau disconfort abdominal. În funcție de severitatea bolii, frecvența zilnică scaunelor diareice poate crește, ceea a ce duce și la deshidratare. De asemenea, dacă mucoasa colonului este grav afectată poate fi constatată prezența de sânge sau puroi în scaun, iar un alt simptom este febra persistentă.

Pacienții cu colită pseudomembranoasă severă se mai pot confrunta cu greață persistentă și lipsa poftei de mâncare, ceea ce va avea drept consecință și o scădere rapidă în greutate.

Stabilirea diagnosticului de colită pseudomembranoasă

Dacă un pacient care a urmat un tratament cu antibiotice acuză crampe abdominale și diaree care se manifestă de cel puțin trei zile, medicul poate considera aceste detalii ca fiind indicii importante în stabilirea diagnosticului de colită pseudomembranoasă. Se impune însă și un examen clinic urmat de alte investigații precum colonoscopia și/sau tomografia computerizată, în funcție de particularitățile fiecărui caz în parte.

De asemenea, pot fi necesare și analize de laborator pentru depistarea prezenței în scaun a toxinelor specifice bacteriei Clostridium difficile.

Cum se tratează colita pseudomembranoasă

Dacă un pacient diagnosticat cu colită pseudomembranoasă încă se află sub tratament cu antibiotice, o primă măsură care se impune este sistarea tratamentului. În formele ușoare, această măsură poate fi suficientă pentru a permite restabilirea echilibrului florei intestinale și vindecarea de la sine a bolii. Pentru a sprijini procesul de refacere a florei intestinale, medicul poate prescrie și administrarea de suplimente cu probiotice. Probioticele sunt bacterii benefice prezente în mod natural în alimentele obținute prin fermentare dar și în flora intestinală. În cazurile de colită pseudomembranoasă administrarea de probiotice ajută la restabilirea echilibrului la nivelul florei intestinale, împiedicând astfel proliferarea bacteriilor care produc toxine. De asemenea, în formele mai severe poate fi necesară administrarea unor antibiotice eficiente împotriva bacteriilor ce cauzează colită pseudomembranoasă.

Cazurile în care colita pseudomembranoasă cauzează dureri puternice și/sau disfuncții severe ale tractului digestiv pot necesita intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea porțiunii de colon grav afectate de infecție a colonului.

Recuperarea după colita pseudomembranoasă

Încă din timpul tratamentului, o atenție deosebită trebuie acordată regimului alimentar, care joacă un rol important în mangementul oricărei boli digestive.

Astfel, pentru a evita deshidratarea ce poate apărea pe fondul scaunelor diareice frecvente se recomandă consumul de supe ușoare, ceaiuri și lichide fără îndulcitori. De asemenea, alimentele bogate în amidon precum cartofii, orezul, pastele făinoase, biscuiții contribuie la ameliorarea scaunelor diareice. Odată scăzută frecvența scaunelor apoase, este recomandată includerea în alimentație a unor alimente care conțin probiotice și ajută astfel le refacerea echilibrului florei intestinale. Laptele bătut, iaurtul, chefirul, sana și murăturile sunt cele mai bune exemple de alimente cu probiotice care pot fi consumate în perioada de recuperare după colita pseudomembranoasă.

De cealaltă parte, trebuie evitate alimentele grase întrucât îngreunează digestia și favorizează diareea, precum și cele picante sau care conțin aditivi alimentari ce pot irita și mai mult mucoasa colonului. Nu în ultimul rând, se recomandă și evitarea consumului de alcool atât în timpul tratamentului, cât și în perioada de recuperare.

Important de reținut este faptul că, deși simptomele se ameliorează sau chiar dispar, colonul rămâne sensibil pentru o perioadă mai lungă, astfel că regimul trebuie continuat și după ce colita pseudomembranoasă nu mai dă semne.

Cum se poate preveni colita pseudomembranoasă

Din păcate nu putem vorbi de măsuri 100% eficiente în prevenirea acestei boli, ci doar de câteva metode prin care riscul de îmbolnăvite poate fi considerabil redus. În primul rând, respectarea măsurilor elementare de igienă reduce riscul contractării bacteriei Clostridium difficile, cea care cauzează majoritatea cazurilor de colită pseudomembranoasă. Ne referim la spălarea mâinilor înainte de masă, după folosirea toaletei și după contactul cu suprafețe ce pot fi ușor contaminate. De asemenea, spălarea fructelor și legumelor înainte de a le consuma ajută la eliminarea bacteriilor și altor microorganisme de pe suprafața lor.

Menținerea curățeniei și folosirea de substanțe dezinfectante  în locuințe la birou și alte spații comune este o altă recomandare pentru a preveni această boală dar și alte infecții ce pot necesita tratament cu antibiotic.

Și pentru că tocmai am amintit de acest aspect, administrarea responsabilă de antibiotice, doar când este necesar și doar la recomandarea medicului este o altă măsură ce reduce riscul de colită pseudomembranoasă, în condițiile în care abuzul de astfel de medicamente afectează flora intestinală.

Trebuie protejați în mod special vârstnicii peste 65 de ani, pacienții cu boli cronice și cei cu imunitatea scăzută, cei care suferă de afecțiuni digestive, pacienții spitalizații dar și personalul din unitățile sanitare sau cele de asistență socială, unde riscul răspândirii unor infecții este mai crescut.