Hernie hiatală: ce este, ce alimente agravează simptomele și cum arată dieta zilnică

Timp estimat de citire:

7 minute, 28 secunde

În cele ce urmează îți vom dezvălui tot ce trebuie să știi despre hernie hiatală și despre ce regim alimentar este recomandat.

Hernie hiatală – mecanism de producere

Cavitatea toracică este despărțită de cea abdominală de un mușchi numit diafragmă, care permite doar esofagului să treacă din partea superioară în cea inferioară, unde se deschide în stomac. Esofagul trece prin diafragmă printr-un orificiu numit hiatus esofagian, iar în anumite condiții acesta se poate lărgi sau slăbi, permițând trecerea unei părți din stomac în cavitatea toracică. În astfel de situații putem vorbi de hernie hiatală, care poate fi definită ca o afecțiune în care partea superioară a stomacului și uneori alte organe abdominale trec prin hiatusul esofagian și pătrund în cavitatea toracică.

Hernie hiatală – tipuri

În funcție de modul în care stomacul trece prin diafragmă din cavitatea abdominală în cea toracică, există 4 tipuri de hernie hiatală, după cum urmează:

• Hernie hiatală prin alunecare – este cea mai frecventă formă de hernie hiatală, reprezentând circa 95% din cazurile depistate. În acest caz, partea superioară a stomacului împreună cu cea în care se face joncțiunea cu esofagul alunecă în sus din cauza presiunii abdominale la înghițire, pentru a reveni apoi în poziția normală.
• Hernie hiatală paraesofagiană – mai este numită și „hernie hiatală prin rostogolire” întrucât joncțiunea dintre esofag și stomac rămâne în poziție normală iar prin diafragmă trece doar partea superioară a stomacului. Această formă este mai rară dar presupune mai multe riscuri întrucât partea din stomac ce se deplasează se poate strangula.
• Hernie hiatală mixtă – este tot o formă rară ce combină caracteristicile celor două tipuri enumerate mai sus.
• Hernie hiatală complexă – în această formă foarte rară dar și foarte gravă totodată, prin hiatusul esofagian pătrund în cavitatea toracică și alte organe abdominale.

Hernie hiatală – simptome

Așa cum spuneam, formele ușoare de hernie hiatală sunt asimptomatice, iar atunci când apar manifestări specifice acestea sunt foarte asemănătoare cu cele ale bolii de reflux gastroesofagian.

Mai exact simptomele de hernie hiatală pot fi următoarele:

• Arsuri retrosternale – senzație de arsură în capul pieptului care urcă spre gât și se datorează conținutului acid al stomacului, care pătrunde în esofag;
• Durere în partea superioară a abdomenului sau în piept – se simte ca o senzație puternică de presiune în capul pieptului;
• Regurgitație acidă – se datorează tot conținutului gastric ce pătrunde în esofag și poate urca până în gât, lăsând un gust acru sau amar în gură;
• Senzație rapidă de sațietate – capacitatea stomacului se reduce și acesta se umple mai ușor;
• Dificultăți de înghițire – bolul alimentar trece mai greu prin joncțiunea dintre esofag și stomac dând senzația că rămâne blocat în gât;
• Balonare și eructații – în stomac se acumulează gaze care generează disconfort abdominal, iar o parte sunt evacuate prin esofag;
• Tuse cronică și răgușeală – simptome cauzate de lezarea mucoasei esofagiene sub acțiunea acidă a sucului gastric.

Hernie hiatală – cauze și factori de risc

Există doi factori principali care duc la hernie hiatală, primul fiind slăbirea țesuturilor diafragmei și a celor care fixează joncțiunea dintre esofag și stomac, iar cel de-al doilea fiind reprezentat de presiunea abdominală crescută care acționează asupra diafragmei și împinge în sus organele abdominale.  

Slăbirea diafragmei este un fenomen natural ce apare odată cu înaintarea în vârstă, astfel că persoanele peste 60-65 de ani sunt mai predispuse la a dezvolta hernie hiatală. În același timp, anumite traumatisme sau intervenții chirurgicale pot slăbi diafragma, constituind alți factori de risc pentru a dezvolta hernie hiatală.

Presiunea abdominală crește sub influența unor factori precum obezitatea, constipația severă, tusea cronică sau activitățile ce presupun ridicarea de greutăți în mod repetat, așadar vorbim de alți factori de risc. Boala de reflux gastroesofagian este deseori asociată și cu hernie hiatală iar în cazul unor persoane poate exista o predispoziție genetică sau o malformație congenitală la nivelul diafragmei.

Schema de tratament pentru hernie hiatală

În formele asimptomatice și ușoare de hernie hiatală nu se impune un tratament anume, ci doar câteva modificări ale stilului de viață și o monitorizare a pacientului pentru ca lucrurile nu se agraveze.

Este recomandat un regim alimentar din care să fie excluse alimentele care cresc aciditatea gastrică și cele care favorizează refluxul gastroesofagian, precum și consumul de alimente în cantități mici, chiar dacă aceasta înseamnă mai multe mese pe zi. Sunt de evitat și activitățile solicitante care presupun ridicarea de greutăți și creșterea presiunii abdominale precum și siestele imediat după masă. Reducerea excesului ponderal este o altă recomandare pentru a reduce presiunea abdominală și riscul apariției simptomelor de hernie hiatală.

Dacă simptomele devin persistente și supărătoare, pe lângă un regim alimentar adecvat și celelalte recomandări pe care tocmai le-am menționat, medicul poate recomanda și tratament medicamentos. Acesta constă în administrarea de medicamente ce reduc secreția de acid gastric sau reduc aciditatea din stomac precum și medicamente pentru stimularea motilității gastrice.

Formele grave de hernie hiatală impun efectuarea de intervenții chirurgicale pentru repoziționarea corectă a stomacului și întărirea hiatusului esofagian.

Regim alimentar recomandat în hernia hiatală

Scopul unui regim alimentar adaptat pentru hernia hiatală este reducerea sau prevenirea refluxului gastric și odată cu el a simptomelor neplăcute pe care le generează. Un astfel de regim alimentar trebuie să țină cont atât de tipul alimentelor cât și de necesitatea de a consuma cantități mai mici de mâncare la o masă. Pe lângă cele trei mese principale pot fi incluse și două gustări între micul dejun și prânz, respectiv între prânz și cină, iar meniul trebuie să se bazeze pe alimente ușor digerabile, fără aciditate.

Mai precis alimentele recomandate într-un regim alimentar pentru hernie hiatală sunt:

• Supele de pui și legume;
• Legumele fierte ori gătite la cuptor sau la abur;
• Orezul;
• Pastele din făpină integrală;
• Cerealele integrale;
• Carnea slabă;
• Peștele;
• Fructele cu aciditate scăzută.

Pe de altă parte, dintr-un astfel de regim alimentar ar trebuie excluse sau cel puțin consumate în cantități mici:

• Prăjelile;
• Carnea grasă;
• Sosurile cu bulion și/sau multă grăsime;
• Roșiile;
• Mâncărurile iuți sau bogat condimentate;
• Mezelurile, conservele și alte alimente ultraprocesate;
• Cafeaua;
• Ciocolata;
• Băuturile acidulate;
• Alcoolul.

Fructe permise în hernie hiatală

Fructele sunt recomandate în orice regim alimentar sănătos întrucât conțin minerale, vitamine fibre și antioxidanți, astfel că nu ar trebui să lipsească nici din dieta pentru hernie hiatală. Există însă o problemă pentru că unele dintre ele  precum citricele, fructele de pădure, kiwi sau ananasul au aciditate ridicată, ceea ce nu le recomandă într-un regim alimentar pentru pacienții cu arsuri gastrice asociate cu hernia hiatală sau cu boala de reflux gastroesofagian.

Din fericire există suficiente opțiuni și pentru acești pacienți, care pot consuma fără riscuri majore:

• Banane;
• Pepene roșu;
• Pepene galben;
• Pere;
• Mere dulci;
• Mango;
• Avocado;
• Caise;
• Nectarine;
• Prune.

Ceai pentru hernie hiatală

Pe lângă alimentele specifice unui regim alimentar adecvat, pacienții cu hernie hiatală pot consuma și anumite ceaiuri pentru ameliorarea simptomelor. Iată care sunt acestea:

• Ceaiul de mentă – ajută la relaxarea mușchilor stomacului dar dacă este prea concentrat, mentolul poate accentua senzația de arsură;
• Ceaiul de mușețel – mușețelul are efect antiinflamator și totodată calmează mușchii stomacului și ai esofagului, reducând astfel intensitatea simptomelor supărătoare;
• Ceaiul de ghimbir – ca și ceaiul de mentă, trebuie consumat în cantități mici și nu foarte concentrat, întrucât gingerolul din compoziția ghimbirului poate intensifica senzația de arsură. În schimb, combinat cu alte ceaiuri precum cel de mușețel, stimulează digestia și reduce inflamația;
• Ceaiul de lemn dulce – reduce inflamația și calmează senzația de arsură.

Pe de altă parte, sunt de evitat ceaiul negru și ceaiul verde, întrucât conțin cofeină, care crește aciditatea și întreține senzația de arsură.