Obezitate morbidă: când devine greutatea un risc pentru sănătate

Timp estimat de citire:

7 minute, 16 secunde

Din păcate, în ultimii ani asistăm la o creștere îngrijorătoare a cazurilor de obezitate morbidă la nivel mondial, pe fondul unei alimentații nesănătoase și dezechilibrate și al unui stil de viață tot mai sedentar. În același timp, a crescut și incidența bolilor asociate cu obezitatea morbidă, cele mai frecvente fiind afecțiunile cardiovasculare și diabetul zaharat de tip 2.

Având în vedere aceste date îngrijorătoare, am decis să-ți dezvăluim în cele ce urmează toate informațiile esențiale despre obezitate morbidă și riscurile pe care le presupune excesul ponderal.

Obezitate morbidă – de ce este considerată o afecțiune

Pentru mulți, excesul ponderal reprezintă doar o problemă estetică, însă în realitate fiecare kilogram acumulat în plus peste greutatea ideală, crește riscul apariției unor probleme de sănătate cronice. Excesul ponderal se datorează îndeosebi acumulării de țesut adipos, care se formează atunci când consumul zilnic de calorii depășește numărul caloriilor pe care organismul le arde pentru a produce energie. Surplusul de calorii este transformat în grăsime și stocat ca rezervă de energie la care organismul apelează atunci când se confruntă cu un deficit caloric.

De asemenea, grăsimea are rolul de a proteja organele și a secreta substanțe necesare în procesele metabolice însă atunci când se acumulează în exces devine nocivă. Funcționarea organelor pe care trebuie să le protejeze este îngreunată de stratul adipos în exces, substanțele secretate de celulele adipoase ajung să cauzeze dereglări metabolice iar circulația sanguină are la rândul său de suferit.

Obezitatea apare atunci acumularea grăsime și greutatea corporală depășesc un anumit prag de la care stratul de țesut adipos începe să genereze probleme la nivelul organismului și de aceea este considerată o afecțiune.  Așa cum spuneam, cazurile de obezitate morbidă constituie o formă avansată și severă a acestei boli, în care complicațiile sunt cel mai adesea prezente.

Obezitate morbidă – cauze

La prima vedere poate părea că principala cauză de obezitate morbidă este mâncatul excesiv, însă această afecțiune apare de obicei ca rezultat al unui cumul de factori. Acumularea stratului tot mai mare de țesut adipos se face în timp, pe fondul unui aport constant de calorii, mai mare decât numărul caloriilor pe care organismul le arde zilnic. Mesele copioase și consumul preponderent de alimente bogate în calorii (dulciuri, produse de panificație, mâncăruri grase, fast-food) sunt un factor principal în apariția excesului ponderal succedat de obezitate de gradele 1 și 2 iar în final de obezitate morbidă. O contribuție importantă o are însă și sedentarismul, dat fiind faptul că mișcarea necesită energie și determină organismul să ardă mai multe calorii.

Obezitatea morbidă mai poate fi totuși determinată și de anumite tulburări metabolice din cauza cărora organismul nu gestionează eficient resursele energetice, iar în cazul unor pacienți poate fi vorba și de o predispoziție genetică.

Există și factori de ordin psihic ce pot duce fi asociați cu obezitatea morbidă, dat fiind faptul că persoanele care se confruntă cu stresul cronic, anxietatea sau depresia tind să mănânce compulsiv. Acest comportament generează o senzație de confort care determină pacienții în cauză să mănânce tot mai des și mai mult – în general dulciuri și alte alimente bogate în calorii – și astfel se acumulează kilograme în plus, care de multe ori accentuează stările psihice negative și întrețin acea nevoie a mâncatului compulsiv.

Nu în ultimul rând, și administrarea de steroizi sau a anumitor categorii de medicamente favorizează excesul ponderal, iar în asociere cu ceilalți factori amintiți pot duce la obezitate morbidă.

Obezitate morbidă – stabilirea diagnosticului

Un pacient cu obezitate morbidă este ușor de identificat în primul rând din cauza corpului supradimensionat, cu acumulări excesive de grăsime în special pe abdomen, dar și a mișcărilor îngreunate asociate cel mai adesea cu o respirație la fel de greoaie.

Acestea sunt indicii pe care medicul le poate observa la prima vedere însă pentru stabilirea diagnosticului de obezitate morbidă este necesară calcularea indicelui de masă corporală. Acesta se obține împărțind greutatea exprimată în kilograme la pătratul înălțimii pacientului, exprimat în metri. Un indice de masă corporală considerat normal este cuprins între 18,5 și 24,9 iar pacienții cu un IMC între 25 și 29,9 sunt considerați supraponderali. Obezitatea apare la un IMC peste pragul de 30, iar în funcție de valoare acestuia poate fi de gradul 1, 2 sau 3. În cazul obezității de gradul 3 putem vorbi de obezitate morbidă, diagnostic ce se stabilește dacă valoarea IMC depășește pragul de 40.

De exemplu, în cazul unui pacient care la o înălțime de 1,70 metri cântărește 120 de kilograme,  indicele de masă corporală este 120:1,70², adică aproximativ 41,5, cazul putând fi considerat obezitate morbidă. În anumite situații, stabilirea diagnosticului de obezitate morbidă se face și în urma evaluării cantității de țesut adipos și a zonelor în care s-a depus.

Obezitate morbidă – simptome

După cum am aminti mai devreme, primele semene după care poate fi recunoscută obezitatea morbidă sunt corpul supradimensionat, dificultățile de mișcare și respirația  îngreunată. Multor pacienți cu obezitate morbidă le este greu chiar să se ridice din pat sau să se deplaseze prin casă, întrucât acumularea excesivă de țesut adipos suprasolicită mușchii și articulațiile. Din același motiv apar frecvent și dureri articulare mai ales la nivelul genunchilor și bazinului, iar cel mai mic efort poate deveni epuizant. Stratul adipos pune presiune și asupra cutiei toracice, ceea ce duce la îngreunarea respirației și apariția apneei în somn, manifestată prin sforăit puternic și întreruperi ale respirației. Este afectată astfel și calitatea somnului, care contribuie la accentuarea senzației de oboseală și slăbiciune iar pauzele respiratorii afectează în timp oxigenarea creierului și a altor organe.

Pielea formează pliuri care favorizează apariția de iritații frecvente, eczeme și infecții cutanate, care sunt alte simptome asociate cu obezitatea morbidă. În același timp, un alt factor favorizant pentru aceste probleme la nivelul pielii este și transpirația abundentă, prezentă la majoritatea pacienților cu obezitate morbidă.

Obezitate morbidă – tratament

Tratamentul pentru obezitate morbidă este unul personalizat iar abordarea terapeutică se face în funcție de starea de sănătate a fiecărui pacient și de complicațiile  dezvoltate pe fondul excesului ponderal.

În primă fază se urmărește reducerea acestui exces prin adaptarea alimentației și a stilului de viață. Mai precis, printr-un plan alimentar personalizat se reduce aportul caloric iar printr-un program de activități fizice adaptate capacității pacientului de a face mișcare, organismul este determinat să ardă mai multe calorii, apelând pentru aceasta și la rezervele de grăsime pe care topește și le transformă în energie. În multe cazuri de obezitate morbidă, dieta și mișcarea nu sunt suficiente întrucât e vorba de o acumulare însemnată de țesut adipos. Prin urmare, dacă medicii consideră necesar se poate apela și la tratament medicamentos, cum ar fi tratamentul cu agoniști ai GLP-1. E vorba e medicamente ce imită pe termen lung acțiunea unui hormon care induce senzația de sațietate, încetinește golirea stomacului și reglează glicemia, reducând apetitul și odată cu el aportul zilnic de calorii.

Dacă prin metodele menționate nu se obțin rezultate notabile, există și o opțiune chirurgicală pentru tratarea obezității morbide. Este vorba de chirurgia britanică, ce presupune intervenții asupra stomacului pentru reducerea volumului acestuia sau a absorbției nutrienților. Operația de reducere a volumului stomacului se numește gastrectomie longitudinală, iar prin bypass-ul gastric se modifică parțial traseul alimentelor ajunse în tractul digestiv și se reduce capacitatea de procesare a stomacului.

Pot fi necesare și intervenții de chirurgie plastică și estetică pentru înlăturarea stratului de țesut adipos dar și a pielii în exces care rămâne în urma procesului de slăbire.