Greșeli comune implicate în slăbirea sistemului imunitar

Timp estimat de citire:

7 minute, 39 secunde

Există, așadar, o serie de factori care pot influența în bine sau în rău funcționarea sistemului imunitar iar prin articolul de față ne-am propus să-ți arătăm care sunt aceștia și cum trebuie gestionați pentru a avea o imunitate bună.

Suplimentul alimentar Naturalis Multivitamine și Minerale conține o combinație echilibrată de 17 vitamine și minerale esențiale pentru buna funcționare a organismului. Conține o cantitate de 2,5 mcg de vitamina B12, acoperind întregul necesar pentru o zi al unui adult. 

Cum funcționează sistemul imunitar

Spuneam despre sistemul imunitar că este un mecanism complex care are rolul de a identifica și combate agenții patogeni externi ce pot pătrunde în organism și cauza infecții, cât și celulele deteriorate și anormale din interiorul corpului, ce pot da naștere unor mutații periculoase. Principala barieră externă care împiedică pătrunderea agenților patogeni în organism este pielea, în timp ce căile naturale de intrare sunt protejate de mucoase și alte structuri specifice, menită să rețină bacteriile, virusurile, fungii și paraziții.

În cazul în care acești agenți patogeni reușesc totuși să treacă de aceste bariere naturale, sistemul imunitar intră în alertă pentru a înlătura pericolul. Acesta produce mai multe tipuri de celule imunitare ce au rolul de a localiza, identifica și neutraliza agenții patogeni cât și celulele anormale. De asemenea, există și celule imunitare care memorează caracteristicile genetice ale microorganismelor cu care organismul intră pentru prima oară în contact, astfel că ulterior, în cazul unui nou atac, răspunsul imunitar să fie mai rapid și mai eficient.

Mai este important de reținut că sistemul imunitar nu este localizat la nivelul unui organ sau într-o anumită zonă a corpului, având componente distribuite la nivelul întregului organism, care acționează în interdependență.

Ce factori influențează funcționarea sistemului imunitar

Sistemul imunitar începe să acționeze încă de la naștere și se dezvoltă în primii ani de viață, fiind influențat pe parcursul vieții de o serie de factori ce pot fi mai mult sau mai puțin controlați. Astfel,  în primii ani de viață imunitatea este mai scăzută deoarece sistemul de apărare al organismului încă se dezvoltă, atinge un nivel optim la maturitate pentru ca odată cu înaintarea in vârstă să înceapă să scadă. Există și factori genetici de care depinde funcționarea sistemului imunitar iar dintre factorii care pot fi controlați, majoritatea țin de stilul de viață.

Mai exact, alimentația, nivelul de activitate fizică, stresul, odihna, igiena, condițiile de mediu, anumite vicii precum și interacțiunea socială pot avea o influență importantă asupra capacității de autoapărare a organismului.

Cauze frecvente ale imunității scăzute

Cauzele principale ale imunității scăzute țin și ele in bună măsură de stilul de viață, iar pentru  a te ajuta să le eviți le vom prezenta și explica în cele ce urmează.

Carențele nutriționale

Deseori, sistemul imunitar slăbește pe fondul unei alimentații deficitare, care nu îi conferă necesarul de resurse energetice și nutrienți esențiali necesari bunei funcționări. Pentru a produce în cantități optime celulele imunitare și a regla funcțiile cestora, organismul are nevoie de energie furnizată de glucoza din carbohidrați, proteine, vitamine și minerale. Dintre acestea, cele mai importante pentru imunitate sunt vitaminele A, C, D precum și minerale ca zincul, fierul, magneziul și seleniul.

De asemenea, este nevoie și de un aport ridicat de antioxidanți care sprijină sistemul imunitar în neutralizarea radicalilor liberi și reducerea stresului oxidativ cauzat de aceștia. Toate aceste elemente provin din alimentație iar o dietă dezechilibrată, cu un aport insuficient de proteine, minerale și vitamine slăbește imunitatea prin carențele nutriționale ce pot apărea.

De cealaltă parte, o dietă bogată în fructe și legume alături de cereale integrale, carne slabă, lactate degresate și surse de grăsimi nesaturate contribuie la întărirea imunității.

Odihna insuficientă

Organismul are nevoie de cel puțin 7 ore de somn pe noapte pentru a se regenera și sa se recupera după efortul depus peste zi. În timpul somnului au loc o serie de procese, printre care și refacerea rezervelor de celule imunitare și pregătirea acestora pentru a face față agenților patogeni. Somnul insuficient afectează printre altele și refacerea sistemului imunitar iar dacă acest lucru se întâmplă în mod repetat, una dintre consecințe poate fi și slăbirea rezistenței organismului.

Sedentarismul și/sau efortul excesiv

Mișcarea joacă un rol important în derularea proceselor ce asigură buna funcționare a organismului, stimulând circulația sanguină, accelerând procesele metabolice, reducând riscurile cardiovasculare și excesul ponderal. Activitatea fizică moderată stimulează și sistemul imunitar, însă efortul nu trebuie împins la extrem pentru că astfel apare suprasolicitarea care nu este benefică imunității. De cealaltă parte, un stil de viață sedentar duce adesea la slăbirea imunității în paralel cu creșterea riscului de obezitate, diabet și boli cardiovasculare.

Pentru evitarea acestor riscuri și îmbunătățirea imunității se recomandă un program de cel puțin 30 de minute de activități fizice de intensitate moderată pe zi.

Excesul de medicamente

E drept că medicamentele protejează și ajută organismul în diferite situații medicale, însă dacă sunt administrate excesiv și fără o recomandare din partea unui medic avizat, pot cauza probleme printre care și slăbirea sistemului imunitar. Cel mai cunoscut exemplu este abuzul de antibiotice, care până în urmă cu câțiva ani puteau fi procurate „la liber” din farmacii și erau considerate un fel de panaceu universal. În realitate, administrarea nejustificată de antibiotice poate afecta flora intestinală care este o componentă importantă a sistemului imunitar, crescând și rezistența bacteriilor, care devin astfel mai greu de combătut prin tratament. În același timp, și administrarea necontrolată de medicamente antiinflamatoare sau de imunosupresoare ere un efect negativ asupra sistemului imunitar.

Evitarea vaccinurilor importante

Din păcate vorbim de o greșeală tot mai des întâlnită pe fondul unui adevărat curent „anti-vaccinist”, care a căpătat proporții îngrijorătoare mai ales odată cu apariția pandemiei. În realitate, vaccinurile au rolul de a ajuta sistemul imunitar să recunoască mai ușor anumiți agenți patogeni, astfel încât să poată reacționa mai rapid în contact cu aceștia și să îi neutralizeze înainte de a cauza infecții grave.  

La cele mai mari riscuri sunt expuși copiii ai căror părinți refuză să  îi vaccineze în primele luni de viață împotriva unor boli ce pot avea potențial letal la vârste fragede sau pot cauza sechele pentru tot restul vieții. Este vorba de afecțiuni precum hepatita B, tuberculoza, difteria, tetanosul, tusea convulsivă sau poliomielita.

Și în cazul adulților vaccinarea împotriva unor boli cu grad ridicat de contagiozitate este recomandată mai ales dacă ne referim la persoanele din categoriile de risc precum vârstnicii, pacienții cu boli cronice, personalul medical din spitale și cel de îngrijire din centrele de asistență socială.

Stresul cronic

În condiții de stres, organismul secretă un hormon numit cortizol, care are rolul de a-l ajuta să treacă peste situațiile percepute ca amenințare sau pericol iminent. Pe termen scurt, efectele acestui hormon sunt benefice și chiar pot salva viața în situații limită, însă expunerea prelungită la stres generează  o serie de schimbări în organism datorate cortizolului.  Aceste schimbări afectează și mecanismul imunitar, astfel că slăbirea imunității este o consecință frecventă a stresului cronic.

Fumatul și/sau excesul de alcool

Expunerea la fumul de țigară afectează în primul rând căile respiratorii superioare, care sunt o importantă cale de intrare in organism și totodată o componentă importantă a sistemului imunitar. Sunt protejate de mucoase care au rolul de a împiedica agenții patogeni să pătrundă în organism, iar sub acțiunea prelungită a fumului de țigară aceste mucoase își pierd din eficiență, iar căile respiratorii devin o cale de intrare mai facilă pentru agenții patogeni.

Totodată, alcoolul consumat în exces afectează în primul rând ficatul dar și alte organe, perturbând astfel procesele ce fac ca organismul să funcționeze normal. Consumul excesiv de alcool are efecte negative și asupra florei intestinale,  afectând bacteriile benefice și dând astfel posibilitatea bacteriilor patogene să se dezvolte necontrolat.

Mai trebuie precizat în acest context că și administrarea de stupefiante sau alte substanțe interzise are efect negativ asupra imunității.