Gradele de obezitate: cum se clasifică obezitatea în funcție de IMC

Timp estimat de citire:

9 minute, 5 secunde

Unul din criteriile de stabilire a diagnosticului este indicele de masă corporală (IMC), în funcție de care există și mai multe grade de obezitate. Aceste grade de obezitate sunt un indicator important pe baza căruia se estimează riscurile asociate și se stabilește un tratament adecvat – firește, ținându-se cont și de particularitățile fiecărui caz în parte. Alături de IMC există și alte criterii în funcție de care se clasifică gradele de obezitate, iar mai multe detalii despre acest subiect poți afla parcurgând rândurile ce urmează.

Ce este indicele ce masă corporală

Așa cu precizam puțin mai devreme, indicele de masă corporală constituie un indicator important în evaluarea pacienților cu exces ponderal și încadrarea acestora în anumite grade de obezitate. Este vorba de o cifră ce indică raportul dintre greutatea corporală și înălțime, care se stabilește pe baza unei formule aritmetice simple. Așadar, înainte de a stabili indicele de masă corporală, este necesară cântărirea și măsurarea înălțimii, iar valorile obținute sunt introduse într-o formulă aritmetică simplă al cărei rezultat indică acest raport. Calculul este unul simplu și presupune împărțirea valorii greutății exprimată în kilograme, la pătratul înălțimii, exprimat în metri (IMC= greutate (kg)/înălțime (m)². Dacă luăm exemplul unei persoane de 1,70 metri care cântărește 70 de kilograme IMC va fi 70/1,70² (2,89), adică 24,22.

Un IMC între 18,5 și 24,99 este considerat normal, în timp ce persoanele cu IMC între  25 și 29,99 sunt considerate supraponderale. La valori de peste 30 vorbim deja de un IMC care indică obezitate. Pe măsură ce valoarea depășește anumite praguri sunt stabilite diferite grade de obezitate despre care vom vorbi în cele ce urmează.

Câte grade de obezitate există

Stabilirea diagnosticului și încadrarea în grade de obezitate nu se face doar pe baza indicelui de masă corporală, țintindu-se cont și de distribuirea grăsimii corporale, circumferința taliei și raportul dintre cantitatea de grăsime și masa musculară.

Cu toate acestea, IMC constituie un indicator important în stabilirea grupei de greutate și a clasificării pacienților în diferite grade de obezitate.

În funcție de valorile acestui indice sunt stabilite trei grade de obezitate, cărora li se mai adaugă o categorie care nu este inclusă în clasificarea standard a Organizației Mondiale Sănătății dar la care se apelează uneori pentru cazurile extreme.

Astfel, pacienții cu IMC cuprins între 30 și 34,9 sunt încadrați la obezitate de grad 1 iar dacă acest indice se află în intervalul 35 – 39,9 încadrarea este la obezitate de grad 2. În cazurile în care IMC depășește pragul de 40 vorbim de obezitate de grad 3 numită și obezitate severă sau obezitate morbidă. Acestea sunt cele trei grade de obezitate recunoscute oficial iar pentru încadrarea cazurilor severe, cu un IMC peste 50, mai există și categoria neoficială de obezitate grad 4.

Despre diferitele grade de obezitate

Cele trei grade de obezitate cărora li se adaugă un al patrulea atribuit cazurilor extreme reprezintă stadii diferite ale acestei boli cronice, fiecare cu anumite caracteristici și riscuri care cresc pe măsură ce indicele de masă corporală este mai ridicat.

Obezitate de grad 1

Obezitatea de grad 1 este primul stadiu al bolii, care în multe cazuri poate fi asimptomatic. Evident, semnele sunt vizibile prin prisma modificărilor pe care le suferă silueta pe fondul acumulării de țesut adipos, în special în zona abdomenului și a taliei. Aceasta este consecința faptului că organismul primește în mod constant din alimente mai multe calorii decât are nevoie zilnic, iar surplusul îl transformă în grăsime, care servește ca rezervă de energie. Pacienții cu obezitate de grad 1 constată ușor că „s-au îngrășat” și tind să ignore anumite simptome precum oboseala, mișcările îngreunate, apariția durerilor articulare ușoare, scăderea rezistenței la efort și respirația îngreunată. Aceste simptome se datorează acumulării de grăsime, care începe să pună presiune pe organe, mușchi și articulații, însă există și efecte asimptomatice care pot genera complicații. De exemplu, în cazul pacienților cu obezitate de grad 1 apare frecvent hipertensiunea arterială, care este principala cauză a bolilor cardiovasculare, iar receptorii de la nivelul celulelor își reduc sensibilitatea la insulină. Pe acest fond, obezitatea de grad 1 este asociată adesea și cu o creșterea glicemiei, implicit a riscului de diabet, întrucât apare rezistența la insulină iar celulele nu mai absorb eficient glucoza din sânge.

În cazul pacienților diagnosticați cu obezitate de grad 1 poate fi suficient un plan nutrițional adaptat și un stil de viață mai activ pentru a elimina surplusul ponderal și a diminua riscurile fără tratament medicamentos.

Obezitate de grad 2

Dacă semnele enumerate în paragraful precedent sunt ignorate, stratul de țesut adipos continuă să se acumuleze și se ajunge astfel la o formă mai avansată numită obezitate de grad 2. Situația pacienților cu obezitate de grad 2 este deja una mai complicată pentru că în acest stadiu pot apărea complicații precum apneea în somn, steatoza hepatică, diabetul zaharat de tip 2, inflamațiile cronice și diferite probleme cardiovasculare asociate cu hipertensiunea și colesterolul crescut. Mobilitatea este limitată din cauza greutății tot mai mari pe care trebuie să o suporte mușchii și articulațiile iar lipsa mișcării favorizează evoluția bolii.

Simptomele la pacienții cu obezitate de grad 2 sunt mai evidente și se manifestă prin dureri articulare, slăbiciune musculară, opriri repetate ale respirației în timpul somnului, oboseală persistentă, amețeli, palpitații. De asemenea, în cazurile de obezitate de grad 2 asociate cu diabetul zaharat, apar simptome precum setea intensă, urinările frecvente, creșterea apetitului, infecții frecvente, furnicături sau amorțeală la nivelul extremităților și leziuni care se vindecă mai greu decât în mod obișnuit.

Din cauza complicațiilor iminente, pacienții cu obezitate de grad 2 necesită o monitorizare mai atentă iar pentru eliminarea surplusului ponderal poate fi nevoie și de tratament medicamentos, alături de un regim alimentar și un stil de viață adaptat condiției medicale.

Obezitate de grad 3

Dacă indicele de masă corporală depășește pragul de 40, pacientul este încadrat la obezitate de grad 3, ce reprezintă un stadiu critic al bolii. De aceea, obezitatea de grad 3 mai este denumită și obezitate severă sau obezitate morbidă, fiind deja asociată cu o serie de complicații datorate excesului de grăsime. Mobilitatea pacienților cu obezitate de grad 3 este considerabil limitată iar în unele cazuri aceștia au nevoie de ajutor chiar și pentru a se ridica din pat. Pacienții simt permanent o senzație de slăbiciune datorată faptului că greutatea corpului depășește capacitatea musculară, iar activități aparent banale generează rapid o stare de oboseală epuizantă.  Aceasta se datorează și faptului că inima este suprasolicită, fiind nevoită să pompeze un volum mult mai mare de sânge. Hipertensiunea și alte probleme cardiovasculare sunt complicații frecvente în cazul pacienților cu obezitate de grad 3, iar o altă afecțiune frecvent diagnosticată este diabetul zaharat de tip 2.

Problemele respiratorii, cele hepatice sau pancreatice sunt și ele specifice acestui stadiu de obezitate. De asemenea, pielea formează pliuri și transpiră abundent, ceea ce favorizează apariția iritațiilor, eczemelor și altor probleme cutanate frecvent întâlnite la pacienții cu obezitate de grad 3.

În general, obezitatea de grad 3 necesită și tratament medicamentos atât pentru reducerea excesului ponderal, cât și pentru afecțiunile asociate, iar în unele cazuri pot fi necesare intervenții chirurgicale care țin de chirurgia bariatrică. Totodată, după ce slăbesc semnificativ, pacienții pot necesita intervenții de chirurgie plastică pentru îndepărtarea excesului de piele care rămâne după reducerea stratului de țesut adipos.

Obezitate de grad 4

Așa cum spuneam mai devreme, obezitatea de grad 4 nu este o clasificare oficial recunoscută, însă uneori se apelează la ea pentru a descrie cazurile extreme. Nu există standarde bine definite pentru a încadra un pacient în stadiul de obezitate grad 4, însă în general este vorba de persoane cu un indice de masă corporală peste 50. Cazurile de obezitate grad 4 sunt mai rare însă situația pacienților cu o astfel de clasificare este una critică.  În majoritatea cazurilor aceștia sunt imobilizați la pat din cauza stratului excesiv de țesut adipos care îngreunează toate mișcările și fac imposibilă deplasarea fără ajutor. Totodată, grăsimea acumulată în jurul organelor pune presiune pe acestea și le afectează funcționarea normală, fapt pentru care complicațiile de natură cardiovasculară, hepatică, pancreatică, respiratorie sau digestivă sunt frecvent întâlnite la pacienții cu obezitate de grad 4.

De aceea tratamentul în cazurile de obezitate grad 4 este unul complex, în funcție de starea de sănătate a pacientului. Și in astfel de cazuri se apelează frecvent la chirurgia bariatrică iar uneori poate fi nevoie de intervenții chirurgicale și pentru îndepărtarea excesului de țesut adipos.

Cum să folosești un calculator IMC obezitate

Revenim la indicele de masă corporală despre care am arătat că este un indicator important în diagnosticarea acestei afecțiuni și încadrarea în  diferite grade de obezitate. Totodată însă este și un element ce ajută la autoevaluarea nivelului de greutate corporală și a riscurilor asociate excesului ponderal.

În acest scop există un instrument facil numit calculator IMC obezitate, care poate fi găsit ca aplicație pe diferite platforme online, printre care și Slabsaugras.ro, pe dispozitive mobile sau cântare inteligente. Aplicația folosește formula de stabilire a IMC pe baza datelor furnizate de utilizator, iar la solicitarea acestuia calculează rapid indicele și comunică grupa de greutate asociată acestuia.

Există mai multe variante ale acestei aplicații, dar cea mai simplă presupune introducerea datelor referitoare la înălțime și greutate, iar la apăsarea butonului „Start” sau „Calculează” furnizează imediat indicele de masă corporală și grupa de greutate asociată acestuia. Aplicațiile mai complexe pot solicita și date suplimentare precum sexul, vârsta, circumferința taliei, volumul masei musculare și procentul de grăsime corporală, în funcție de care furnizează informații mai detaliate. De asemenea, în funcție de rezultatul calculului, un calculator IMC obezitate poate furniza și informații despre potențialele riscuri pentru sănătate precum și recomandări pentru evitarea acestora și menținerea unui indice de masă corporală normal.