Polipi intestinali: ce sunt, ce cauze au, ce legătură există între alimentație și formarea lor

Timp estimat de citire:

6 minute, 54 secunde

Zona în care apar cel mai adesea polipi intestinali este colonul, iar odată depistați aceștia trebuie investigați și monitorizați, întrucât există riscul ca unii dintre ei să evolueze către cancer colorectal.

Trebuie reținut însă că un diagnostic de polipi intestinali nu este sinonim cu unul de cancer, întrucât de cele mai multe ori astfel de formațiuni sunt de natură benignă.

Ce înseamnă polipi intestinali

Când vorbim de polipi intestinali ne referim la mici formațiuni alcătuite din aglomerări de celule, care apar pe suprafața mucoasei intestinale, cu precădere în zona colonului și a rectului. Aceste formațiuni pot avea forme și dimensiuni diferite, existând polipi intestinali asemănători unor ciuperci – care sunt atașați de mucoasă printr-un pedicul subțire – dar și polipi de formă plată, care se prezintă sub forma unor mici proeminențe.

Dimensiunea și forma sunt indicii importante pe baza cărora pot fi identificați acei polipi intestinali cu potențial malign, potențial care poate fi confirmat sau infirmat în urma unui examen histopatologic. În cazul  în care sunt depistate astfel de formațiuni suspecte, acestea sunt îndepărtate în timpul unei colonoscopii, iar probele de țesut sunt trimise către laborator pentru examenul histopatologic.

De aceea este important ca polipii intestinali să fie depistați din timp, chiar dacă aceștia nu au potențial malign, pacientul fiind monitorizat ulterior astfel încât eventualele formațiuni suspecte ce pot apărea ulterior să fie îndepărtate pentru a preveni apariția cancerului colo rectal.

Tipuri de polipi intestinali

Există două categorii distincte de polipi intestinali, mai exact cei neoplazici și cei non-neoplazici.  

Cei din prima categorie sunt cei mai periculoși întrucât pot evolua către forme de cancer. Din această grupă fac parte:

• Polipii serați – privite la microscop, glandele acestor polipi intestinali au aspectul unor dinți de fierăstrău, fiind de multe ori dificil de depistat întrucât au dimensiuni mici. Cu cât dimensiunea este mai mare, cu atât crește și riscul apariției cancerului;
• Polipii adenomatoși – reprezintă tipul de polipi intestinalii cel mai des întâlnit, însă de multe ori au potențial benign, ceea ce înseamnă că nu evoluează către cancer.

Polipii non-neoplazici ridică mai puține motive de îngrijorare întrucât nu au potențial malign, iar prezența lor nu afectează în mod deosebit starea de sănătate.

Dintre acești polipi intestinali amintim:

• Polipii hiperplastici – au dimensiuni mici, apar preponderent în zona colonului dar sunt considerați inofensivi;
• Polipii inflamatorii – în general, sunt asociați cu diferite boli inflamatorii intestinale și au un potențial malign extrem de redus;
• Hamartoamele – formațiuni benigne alcătuite din țesuturi care există în mod normal la nivelul mucoasei intestinale, dar care sunt dispuse dezorganizat sau în proporții neobișnuite.

Ce simptome generează polipii intestinali

În cele mai multe cazuri, prezența polipilor intestinali este asimptomatică, fiind depistată întâmplător cu ocazia testelor de screening pentru cancerul colorectal sau a altor investigații ce vizează colonul sau intestinul subțire.

Există însă si situații când polipii intestinali pot genera simptome, iar acestea nu trebuie ignorate. Cel mai frecvent simptom îl constituie sângerările rectale, care pot fi observate prin prezența sângelui în scaun, pe vasul de toaletă sau hârtia igienică. Tot din cauza sângerării, scaunul poate avea o culoare modificată, căpătând o nuanță negricioasă. Sângerările pe termen lung pot duce și la apariția anemiei feriprive.

Pot apărea și modificări ale tranzitului intestinal ce duc la constipație sau diaree, care persistă mai mult de o săptămână, în ciuda administrării de remedii specifice.

Durerea abdominală și crampele sunt un alt simptom, dat de obicei de polipi intestinali de mari dimensiuni care obstrucționează parțial intestinul sau colonul.  

Cauze și factori de risc pentru polipi intestinali

Apariția de polipi intestinali este rezultatul unu proces defectuos de diviziune celulară. Acest proces apare pe fondul unor mutații genetice care fac ca celulele să continue să se dividă chiar dacă țesuturile nu au nevoie de noi celule. Astfel, celulele nou formate în exces dau naștere acelor formațiuni care se dezvoltă pe mucoasa intestinală și care poartă denumirea de polipi intestinali.

Până în prezent nu au fost identificate cauzele exacte care declanșează acest mecanism, dar s-a stabilit că apariția polipilor intestinali este favorizată de anumiți factori de risc, după cum urmează:

• Vârsta – riscul de a dezvolta polipi intestinali crește după vârsta de 50 de ani;
• Moștenirea genetică – persoanele cu rude de gradul I care au polipi intestinali prezintă un risc mai crescut de a dezvolta o astfel de problemă;
• Fumatul și consumul excesiv de alcool – cu cât aceste vicii sunt adoptate de la o vârstă mai fragedă, cu atât crește riscul apariției de polipi intestinali, chiar și înainte de 50 de ani;
• Sedentarismul și excesul ponderal – lipsa de mișcare și kilogramele acumulate în plus favorizează mutațiile care duc la formarea de polipi intestinali;
• Bolile inflamatorii intestinale – asociate cel mai adesea cu polipii inflamatorii.

Legătura dintre dietă și polipii intestinali

Nu se poate spune că apariția de polipi intestinali este legată în mod direct de dietă și nici că există un regim care să contribuie semnificativ la prevenirea acestora, însă putem vorbi de anumite aspecte care trebuie luate în considerare.

Consumul de carne

Consumul excesiv de carne roșie precum și de carne ultraprocesată este considerat un factor de risc în apariția cancerului colorectal. Așadar, poate favoriza și apariția de polipi intestinali neoplazici, despre care am menționat anterior că pot evolua către această formă de cancer.

În schimb, consumul de carne slabă, pește și fructe de mare este considerat mai sănătos atât pentru sistemul digestiv, cât și pentru întregul organism.

Aportul de fibre

Fibrele sunt importante pentru sănătatea digestiei, întrucât îmbunătățesc tranzitul intestinal și contribuie la menținerea echilibrului florei intestinale din tractul digestiv.

Mai exact, fibrele insolubile dau volum bolului fecal și previn constipația, contribuind astfel și la eliminarea toxinelor din tractul digestiv, care ar putea determina formarea de polipi intestinali. Totodată, fibrele solubile formează o peliculă gelatinoasă în intestin, care hrănește bacteriile probiotice și contribuie la menținerea echilibrului florei bacteriene. Astfel se împiedică proliferarea bacteriilor patogene care pot cauza inflamații în tractul digestiv și ale căror toxine constituie un factor favorizant pentru formarea de polipi intestinali.

Legumele, fructele, cerealele integrale, leguminoasele, nucile și semințele sunt alimente bogate în fibre, care n-ar trebui să lipsească dintr-o dietă echilibrată.

Controlul caloriilor

Excesul ponderal se numără printre factorii de risc pentru apariția de polipi intestinali, astfel că dieta adoptată trebuie să vizeze și acest aspect. Ideal este ca numărul de calorii consumate zilnic să fie cel mult egal cu cel al caloriilor pe care organismul le arde pe parcursul unei zile. Astfel, greutatea se menține la un nivel constant în timp ce un aport mai mare de calorii duce la acumularea de kilograme în plus. Pentru a scăpa de aceste kilograme se recomandă o dietă bazată pe fructe, legume, carne slabă și alte alimente cu un conținut mai scăzut de calorii dar bogate în elemente nutritive. În paralel cu dieta, un stil de viață mai activ determină organismul să ardă mai multe calorii și în acest fel se creează mai ușor deficitul caloric necesar revenirii la o greutate normală.