Disbioza intestinală: ce este, ce cauze are, cum se manifestă, care este alimentația corectă

În flora intestinală se găsesc și bacterii cu potențial nociv, care sunt ținute sub control printr-un mecanism imunitar ce împiedică proliferarea acestora. Se menține astfel un echilibru care în anumite situații poate fi perturbat sub influența a diferiți factori, iar în astfel de cazuri apare disbioza intestinală.

Despre disbioza intestinală nu se poate spune că este o boală în sine, ci mai degrabă un dezechilibru la nivelul florei microbiene, care poate genera un disconfort temporar dacă se manifestă pe termen scurt, dar poate fi și cauza unor afecțiuni, dacă se întinde pe o perioadă mai lungă sau se produce frecvent.

Ce este disbioza intestinală

Disbioza intestinală poate fi definită ca fiind o alterare a echilibrului in rândul microorganismelor care formează flora intestinală. Acest dezechilibru poate fi dat fie de proliferarea bacteriilor patogene, fie de reducerea numărului bacteriilor benefice, fie de schimbarea activității lor metabolice. Mai exact, disbioza intestinală poate apărea atunci când bacteriile nocive din flora intestinală se înmulțesc peste limita ce permite funcționarea normală a procesului digestiv, atunci când scade numărul bacteriilor benefice implicate în acest proces sau când activitatea lor normală se modifică sub influența a diferiți factori.

În aceste condiții, disbioza intestinală duce la o perturbare a procesului digestiv, generând simptome neplăcute despre care vom vorbi într-un capitol special și putând genera probleme mai grave dacă echilibrul florei intestinale nu este restabilit cât mai curând posibil.

Carboment este un supliment alimentar ce conține cărbune activat (medicinal) și extract de frunze de mentă. Datorită cărbunelui activat, organismul poate absorbi un număr mare de substanțe de origine organică și anorganică, precum gazele, contaminanți din alimente și reziduuri, ajutând astfel la funcționarea normală a tractului gastrointestinal.

Ce cauzează disbioza intestinală

Disbioza intestinală apare sub influența mai multor factori care influențează în diferite moduri echilibrul florei intestinale. Aceștia pot acționa individual, însă de multe ori disbioza intestinală poate fi rezultatul interacțiunii mai multor factori cumulați.

Alimentația dezechilibrată

Este una din cele mai frecvente cauze care generează disbioza intestinală, întrucât alimentele pe care le consumăm au o influență puternică asupra florei microbiene. Astfel, o alimentație săracă în fibre dar bogată în zaharuri, grăsimi saturate, carbohidrați simpli și aditivi alimentari poate crea un dezechilibru care să ducă la disbioză intestinală. Pe de altă parte, persoanele care adoptă o dietă bazată pe legume și fructe, cereale integrale, alimente fermentate (care conțin bacterii benefice numite probiotice), nuci și semințe sunt mai puțin expuse riscului de a se confrunta cu disbioza intestinală.

De asemenea, schimbările bruște ale regimului alimentar pot fi o cauză pentru disbioza intestinală.

Administrarea de antibiotice

Printre efectele secundare ale tratamentului cu antibiotice se numără de multe ori și disbioza intestinală. Se știe că antibioticele sunt medicamente administrate împotriva infecțiilor bacteriene, însă odată cu bacteriile patogene acestea pot distruge și o parte din bacteriile benefice care alcătuiesc flora microbiană. Astfel se creează acel dezechilibru microbian și apare disbioza intestinală asociată tratamentului cu antibiotice.

Stresul cronic

Între sistemul digestiv și sistemul nervos central există o strânsă legătură prin intermediul căreia diferite stări emoționale pot influența și procesul de digestie. Pe lângă presiunea psihică, stresul cronic poate influența comportamentul alimentar dar și funcționarea normală a sistemului digestiv, cauzând dezechilibre microbiene ce duc la disbioza intestinală.

Afecțiunile digestive

Toxiinfecțiile alimentare dar și bolile cronice de natură digestivă influențează în mod direct flora intestinală, fiind adesea asociate cu disbioza intestinală.

Stilul de viață

În afară de alimentație, disbioza intestinală mai poate fi generată și de alți factori care țin de stilul de viață, dintre care amintim sedentarismul, odihna insuficientă, consumul de alcool, fumatul, igiena deficitară.

Cum se manifestă disbioza intestinală

Atunci când apare, disbioza intestinală generează simptome mai mult sau mai puțin severe, în funcție de amploarea dezechilibrului creat la nivelul florei microbiene din intestin. Principalele simptome în plan digestiv sunt următoarele:

• Balonarea;
• Flatulența excesivă;
• Crampele abdominale;
• Diareea;
• Constipația;
• Modificări ale tranzitului intestinal;
• Senzația persistentă de greață;
• Vărsături;
• Arsuri gastrice;
• Scaunele cu sânge sau mucus.

Disbioza intestinală poate genera și simptome în plan extradigestiv, precum:

• Oboseală cronică;
• Stări de anxietate;
• Tulburări de somn;
• Creșteri sau scăderi rapide în greutate;
• Carențe nutriționale;
• Infecții frecvente;
• Apariția de eczeme sau alte probleme cutanate.

Cum se diagnostichează disbioza intestinală

Diversitatea simptomelor descrise mai sus face din disbioza intestinală o afecțiune destul de dificil de diagnosticat, întrucât manifestările diferă de la caz la caz și sunt similare cu cele ale altor boli. Pentru început, medicul va cere pacientului detalii despre istoricul său medical, tratamentele urmate recent și simptomele pe care le acuză, după care consultația va continua cu o examinare fizică. Dacă este necesar, pot fi recomandate investigații suplimentare precum endoscopia digestivă și analizele de sânge.

Pentru confirmarea diagnosticului de disbioză intestinală se solicită cel mai adesea o analiză a materiilor fecale, ce permite depistarea bacteriilor patogene și a toxinelor specifice în scaun, precum și o evaluare a compoziției florei intestinale.

Dieta recomandată în disbioza intestinală

Un element esențial în tratamentul disbiozei intestinale îl constituie adaptarea dietei, un regim adecvat putând fi suficient în multe cazuri pentru a reface echilibrul florei intestinale. În primul rând, trebuie să se identifice cauza sau cauzele care au dus la apariția disbiozei intestinale, iar în funcție de acestea se stabilește tratamentul adecvat.

Dacă problema se datorează doar alimentației necorespunzătoare, rezolvarea stă în modificarea dietei, care nu trebuie nicidecum să fie una foarte restrictivă.

Aportul ridicat de fibre

Sunt recomandate în primul rând alimentele bogate în fibre, mai exact legumele și fructele, verdețurile, cerealele integrale. Acestea conțin două tipuri de fibre – solubile și insolubile – care nu au potențial nutritiv dar joacă roluri importante în procesul de digestie. Astfel, fibrele solubile se dizolvă în tractul digestiv și formează o peliculă gelatinoasă ce se depune în interiorul intestinului, servind ca sursă de hrană pentru bacteriile probiotice – cele care sunt considerate benefice. În acest mod contribuie la proliferarea acestora și restabilirea echilibrului florei intestinale. Totodată, fibrele insolubile conferă volum bolului fecal, ușurând tranzitul intestinal și ameliorând simptome precum constipația și diareea.

Importanța alimentelor fermentate

Alimentele obținute prin fermentare precum iaurtul, chefirul, laptele bătut, sana, varza murată și murăturile asortate conțin în mod natural bacterii probiotice care declanșează și întrețin procesul de fermentare. Aceleași bacterii există și în tractul digestiv, astfel că includerea în dietă a acestor alimente îmbunătățește flora intestinală și ajută la restabilirea echilibrului microbian în cazul pacienților cu disbioză intestinală.

Alimente de evitat

Evident că există și alimente mai puțin recomandate în dieta pentru disbioză intestinală iar dintre acestea menționăm următoarele categorii:

Grăsimile

Prăjelile, maionezele, sosurile cu mult ulei, carnea grasă, untul, margarina și alte alimente bogate în grăsimi îngreunează digestia și pot acentua balonarea, senzația de greață, crampele abdominale și diareea.

Alimentele ultraprocesate

Mezelurile, conservele din carne, semipreparatele congelate și alte alimente ultraprocesate conțin cantități mari de sare, grăsimi, conservanți și alți aditivi alimentari care pot afecta digestia, mai ales în contextul unui dezechilibrul la nivelul florei intestinale.

Mâncărurile picante

Preparatele picante sau bogat condimentate pot cauza sau pot amplifica arsurile gastrice, având și un efect negativ asupra bacteriilor probiotice din intestin.

Alcoolul

Consumul de alcool poate irita tractul digestiv și totodată poate îngreuna motilitatea intestinală. De asemenea, alcoolul are un afect negativ și asupra bacteriilor benefice din flora intestinală putând cauza sau agrava disbioza intestinală.

Exemplu de meniu pentru o zi recomandat pacienților cu disbioză intestinală

Încheiem cu o recomandare de meniu perfect adaptat nevoilor nutrișionale în cazul unui pacient cu disbioză intestinală.

Mic dejun

• Fulgi de ovăz cu iaurt simplu sau chefir, fructe de pădure și câteva nuci.

Gustare

• Un kiwi, un măr sau un alt fruct bine tolerat.

 Prânz

• Supă de legume;
• Piept de pui la grătar sau pește cu o garnitură de legume și o porție de orez brun sau cartofi.

Gustare

• Iaurt simplu sau un bol de nuci și semințe.

Cină

• Salată de ton cu năut, ouă fierte și castraveți murați;
• Legume la cuptor;
• O porție moderată de cereale integrale cu iaurt degresat.

În concluzie, o alimentație variată, bogată în alimente vegetale și fibre, cu suficiente proteine și grăsimi de calitate, poate contribui la susținerea și refacerea microbiotei intestinale. Introducerea treptată a fibrelor, consumul de alimente fermentate bine tolerate și limitarea alimentelor grase sau ultraprocesate reprezintă strategii eficiente în tratamentul acestei afecțiuni.