Steatoree: cauze digestive și ajustări în alimentație

Timp estimat de citire:

6 minute, 30 secunde

Trebuie spus totuși că e normal ca în materiile fecale să se găsească o anumită cantitate de grăsime însă, despre steatoree putem vorbi atunci când concentrația de lipide depășește limitele normale.

Care sunt cauzele generatoare de steatoree, ce riscuri presupune prezența excesivă de grăsime în scaun și care este dieta recomandată în astfel de situații poți afla din rândurile de mai jos.

Ce însemnă steatoree

Lipidele sunt unul din cei trei macronutrienți pe care organismul îi absoarbe din alimente, servind ca resursă de energie, facilitând absorbția vitaminelor liposolubile, contribuind la formarea membranelor celulare și la o serie de alte procese din organism. În procesul de digestie a grăsimilor, un rol important îl joacă bila secretată de ficat și enzimele lipaze pe care le secretă pancreasul, făcând posibilă absorbția lipidelor prin pereți intestinali. Atunci când acest proces de digestie a grăsimilor este perturbat, o bună parte din ele nu mai pot fi absorbite în sânge și rămân în tractul digestiv. Prin urmare sunt eliminate pe cale naturală prin materiile fecale care au astfel o doză mai mare de grăsime. De asemenea, chiar dacă procesul de digestie se desfășoară normal, e posibil ca intestinul să nu absoarbă eficient lipidele.

Astfel se ajunge la steatoree, care este un termen medical pentru a denumi prezența excesivă de grăsime în scaun.

Așa cum spuneam, nu este o boală, ci un semn al unei afecțiuni sau tulburări ce influențează în mod negativ digestia sau absorbția grăsimilor.   

Cum recunoști semnele de steatoree

Mulți dintre pacienții cu steatoree pot fi asimptomatici, însă aspectul modificat al scaunului conferă principalele indicii cu privire la anumite disfuncții în digestia sau absorbția grăsimilor. Astfel, scaunul specific persoanelor cu steatoree este mai voluminos decât în mod normal și are un aspect uleios sau lucios datorat grăsimii pe care o conține. De asemenea, poate fi mai deschis la culoare semn că ficatul nu secretă suficientă bilă, care conține bilirubină ce pigmentează materia fecală. În același timp, mirosul este mai puternic și mai neplăcut iar scaunul are o consistență aderentă, fiind greu de îndepărtat de pe vasul de toaletă.

De asemenea pacienții cu steatoree se pot confrunt cu diaree sau constipație, balonare, crampe abdominale și scăderi inexplicabile în greutate.

Cauze generatoare de steatoree

Toate aceste semne de steatoree sunt consecința unei probleme în ceea ce privește digestia grăsimilor sau  a uneia legată de absorbția lipidelor. Astfel de probleme pot apărea pe fondul anumitor afecțiuni sau în diferite condiții după cum urmează:

Boli hepatice și biliare

Ficatul secretă bilă, care ajunge în vezica biliară iar de aici în intestinul subțire, unde este implicată în digestia grăsimilor. Dacă ficatul nu mai secretă suficientă bilă sau dacă aceasta nu este evacuată în mod eficient din vezica biliară, grăsimile nu sunt digerate în totalitate și astfel se ajunge la steatoree.

Afecțiuni pancreatice

Bolile din această categorie afectează secreția de lipaze pancreatice – acele enzime care descompun grăsimile în molecule mai mici care ulterior pot fi absorbite mai ușor prin intestin. Orice disfuncție a pancreasului care duce la reducerea sau întreruperea secreției de lipaze pancreatice va cauza steatoree, întrucât grăsimile nedigerate complet nu pot fi absorbite prin intestin.

Bolile intestinale

Boala celiacă, bolile intestinale inflamatorii, sindromul intestinului scurt, infecțiile le nivel digestiv sunt factori care influențează absorbția elementelor nutritive prin pereții intestinali. De aceea, pacienții cu astfel de afecțiuni prezintă deseori steatoree, pe fondul absorbției incomplete a grăsimilor.

Anumite medicamente

Și administrarea unor medicamente poate cauza steatoree ca efect secundar. De exemplu, există medicamente folosite în tratarea obezității care inhibă absorbția de grăsimi pentru a reduce aportul de calorii, iar grăsimile rămase în tractul digestiv generează ulterior steatoree. Totodată, tratamentele cu antibiotice pot cauza steatoree dacă afectează echilibrul florei intestinale.

Alimente recomandate pacienților cu steatoree

Semele specifice de steatoree nu trebuie ignorate, fiind recomandată prezentarea la medic încă de la apariția primelor simptome. Pe baza consultului și a investigațiilor suplimentare se stabilește cauza care a dus la steatoree și tratamentul adecvat.  Dieta diferă în funcție de diagnostic și poate presupune în formele severe eliminarea grăsimilor, iar în formele mai ușoare consumul moderat de lipide. De regulă se recomandă grăsimile nesaturate, considerate grăsimi sănătoase.

Astfel, pacienții cu forme ușoare de steatoree pot consuma cu moderație ulei de măsline, avocado, pește gras, nuci și semințe, alături de fructe și legume, cereale integrale, lactate degresate și alimente cu probiotice, care îmbunătățesc flora intestinală. Fructele și legumele sunt surse bogate de nutrienți esențiali benefici pentru ficat și pancreas, conținând și fibre, care îmbunătățesc digestia. Cerealele integrale conțin la rândul lor fibre și totodată furnizează energie în mod constant fără a crește glicemia și a suprasolicita pancreasul să secrete insulină. Grăsimile sănătoase sunt mai ușor de digerat și absorbit în sânge, contribuind la scăderea nivelului de colesterol și stimularea funcțiilor hepatice.

Ce alimente ar trebui evitate

În primul rând trebuie limitat sau chiar evitat consumul de alimente care conțin grăsimi saturate. E vorba de grăsimile de origine animală, care sunt mai greu digerabile și suprasolicită ficatul, care le metabolizează în colesterol rău (LDL). Principalele alimente care ar trebuie evitate sau consumate în cantități mici sunt carnea grasă, jumările, slănina, mâncărurile „grele” cu sosuri grase,  untul, smântâna, laptele gras, prăjelile, mezelurile și preparatele tip fast-food.

În același timp, dulciurile, produsele de patiserie și panificație din făină albă sunt alte categorii de alimente de evitat întrucât conțin carbohidrați simpli. Aceștia eliberează rapid o cantitate mare de glucoză care determină creșterea bruscă a glicemiei. În aceste condiții, pancreasul trebuie să reacționeze prompt eliberând o cantitate mare de insulină pentru a facilita absorbția glucozei în sânge. Așadar excesul de carbohidrați simpli duce la o suprasolicitare a pancreasului, ce poate afecta și secreția de lipaze pancreatice implicate în digestia grăsimilor.

Este important de reținut că o schimbare a alimentației poate ameliora simptomele de steatoree, dar nu rezolvă neapărat cauza. Prin urmare, dieta trebuie privită ca parte a abordării terapeutice, și nu ca o metodă de tratament de sine stătătoare. Este foarte important ca regimul adecvat să fie stabilit de medicul specialist, singurul în măsură să recomande dieta adecvată în funcție de diagnostic și de starea pacientului. În general, principalele recomandări sunt  reducerea porțiilor, evitarea excesului de grăsimi si a prăjelilor, alegerea unor alimente ușor digerabile și menținerea unei hidratări adecvate.