Reformularea alimentelor: o moda sau o necesitate?

As vrea sa-mi spui ce ai mancat ieri. Cum, a fost duminica? Ati luat masa in familie si ai gatit ceva special? Desigur, la antreu ati avut si sandvisuri cu pateu (de la magazin, evident), la ciorba ai pus si un cub de concentrat si o lingurita de „praf de bors”, copiii au vrut sa bea si suc acidulat… doar o data pe saptmana este voie… iar la desert ati mancat inghetata. De gata, pentru ca cea facuta in casa e plina de ace de gheata.

Acum da-mi voie sa iti spun de ce te-am intrebat aceste lucruri. Ca sa incerc sa introduc termenul de reformulare a alimentelor si sa te lamuresc de faptul ca el este o necesitate in lumea contemporana.

Alimentele procesate, un pericol al lumii moderne
Este limpede ca astazi nu mai avem timp si nici pofta sa mancam ca pe vremea bunicii. O buna parte din alimentele consumate de populatia urbana, mai ales de catre adultii tineri, este formata din produse procesate. Chiar si in mediul rural, unde traieste aproape jumatate din populatia Romaniei, se mananca adesea produse procesate, usor de achizitonat de la magazin si adesea mai bune, mai gustoase decat cele facute in casa. Acest profil de consum nu este specific Romaniei, el se constata in toata „lumea civilizata”, ba chiar si in tari ale lumii a treia. E de remarcat ca in alte tari majoritatea alimentelor consumate sunt procesate, preparate industrial sau sunt mancaruri provenite din retele de catering sau de la restaurante/fast-food-uri. Scopul acestui articol nu este acela de a da sentinte, de a spune ca e bine sau ca este rau. Este vorba de un fapt, care exista simultan cu cresterea exponentiala din ultimele decenii a bolilor belsugului: obezitate, hipertensiune, boli de inima, accidente vasculare cerebrale, guta etc., boli in care factorul alimentar are rol pregnant.

Reformularea alimentelor influenteaza in bine sanatatea
Tinand seama de cele doua aspecte, cresterea consumului de produse procesate si incidenta in crestere a bolilor cronice, s-a ajuns la concluzia ca, modificand compozitia alimentelor procesate, s-ar putea influenta in mod pozitiv sanatatea umana. Si asa a aparut reformularea alimentelor, concept recunoscut si in Platforma de actiune a UE in domeniul dietei, activitatii fizice si sanatatii (2005). Modalitatile de punere in practica, piedicile concrete, tehnologice si comerciale, intampinate in reformulare au fost diverse, insa ori de cate ori aceasta s-a aplicat intr-o tara in mod sistematic (cum s-a intamplat in Danemarca, Marea Britanie, Finlanda), rezultatele obtinute in ceea ce priveste sanatatea publica au fost remarcabile.

Ce inseamna concret reformulare?
Inseamna sa se produca alimente cu mai putina sare, cu mai putine grasimi trans sau saturate, cu mai putine zaharuri libere. Si, in egala masura, portiile sa fie mai mici. Pare simplu, dar nu este. Daca se aplica aceste concepte, produsul nu va mai fi la fel, ba chiar consumatorul il poate refuza. De exemplu, mai putina sare poate sa insemne un gust mai putin bun si un produs care se strica mai usor; mai putine grasimi saturate, o consistenta mai scazuta si o aroma mai slaba. Rezultatul posibil: vanzari mai slabe. Insa beneficiile reformularii sunt enorme. Astfel, guvernul Marii Britanii a calculat ca prin reducerea ingestiei de sare macar pana la 6 g/zi si a grasimilor saturate pana la un maximum de 11% din aportul energetic zilnic, 71.000 de cazuri de deces prematur ar putea fi evitate. Aceste cazuri reprezinta 10% din mortalitatea anuala curenta din Marea Britanie. Prin programe complexe, in Marea Britanie s-a reusit ca in 4 ani (2004-2008) sa se scada ingestia de sare cu doar un gram. Desi aparent este putin, faptul a determinat scaderea incidentei hipertensiunii arteriale.

In Danemarca a fost impus prin lege ca alimentele sa nu contina mai mult de 2% grasimi trans. Urmarea? In 5 ani morbiditatea prin boli cardiovasculare a scazut cu 20%!

Reformularea alimentelor in Romania
Discutii serioase se poarta in acest moment referitor la modalitatile cele mai eficace de a incepe reformularea. Este oare mai eficient ca aceasta sa fie impusa prin lege sau trebuie lasata la latitudinea producatorilor? Cum reformularea inseamna costuri suplimentare si, probabil, vanzari mai mici (cel putin la inceput), demersul a inceput in Romania la nivelul unor producatori puternici din industria alimentara, care pot acoperi aceste pierderi. Desi cred ca nu ai observat, unele bauturi racoritoare au mult mai putin zahar ca in trecut, unele chipsuri nu mai sunt atat de sarate, unele mezeluri au ceva mai putina grasime. Rezultatele se vor vedea in timp si cu cat se va ajunge la extinderea acestor proceduri la cat mai multe produse alimentare, cu atat consecintele vor fi mai favorabile sanatatii consumatorului.

Dr. Corina Zugravu
Specialist igiena alimentatiei si nutritie