Misterul intoleranței la gluten
Una din afecțiunile digestive care s-a extins mult în ultimii ani este intoleranța la gluten sau, după cum o denumesc medicii, boala celiacă. În populația României, boala era destul de rară, astăzi însă se pare că afectează 2% din români. Care să fie cauzele pentru care din ce în ce mai mulți oameni nu mai tolerează glutenul, o componentă esențială a proteinei de grâu? Există mai multe ipoteze în acest sens și ele se află în studiu.
27.04.2021
Timp estimat de citire:
3 minute, 6 secundeModificarea genetică a plantelor poate fi o cauză. Grâul a fost continuu modificat în ultimul secol, în așa fel încât să reziste mai bine la dăunători și să servească la producerea unei pâini mai atrăgătoare pentru consumatori. Grâul apreciat, căutat pe piață, este cel cu mult gluten „bun”. Simptomele bolii celiace au caracter intermitent și sunt declanșate de ingestia de gluten, chiar și în cantitate mică. Ele constau în balonare, meteorism, disconfort abdominal, diaree. În timp, se pot adăuga scăderea în greutate, fatigabilitatea, astenia.
Glutenul din cereale, un potențial inamic al sănătății
Grâul este principala sursă de gluten, care la rândul său e alcătuit din glutenină și gliadină (proteinele grâului). Glutenul se întâlnește și în secară, orz și, posibil, în ovăz. Rolul glutenului este de a reține bioxidul de carbon produs de drojdii, de a face astfel aluatul să „crească” și de a conferi porozitate pâinii. O pâine făcută din grâu cu gluten bun este o pâine mai pufoasă, deci mai vandabilă. În consecință, în industria de profil s-au făcut eforturi serioase de a selecționa grâul cu gluten mai bun, chiar dacă nu este un grâu mai valoros nutrițional, chiar din contră. Elementele de bază ale glutenului, îndeosebi alfa-gliadina, pot determina la indivizii predispusi genetic efecte toxice imune, distrugătoare la nivelul intestinului subțire, efecte ce formează boala celiacă.
Un factor care pare a juca, de asemenea, un rol negativ este reprezentat de utilizarea de amidon modificat ca aditiv în produsele alimentare. Pediatrii au observat simptome similare bolii celiace la copii care au consumat astfel de produse.
Glutenul se folosește pe scară largă în alimentație
Îl regăsim dacă citim etichetele, în supe, sosuri, bomboane, mezeluri sau înghețată. Este introdus adesea în diferite aluaturi, în suplimente alimentare, în comprimate medicamentoase și în alimentația animalelor de fermă. Mai mult, există antecendente periculoase, când acest gluten a fost intens și voluntar contaminat cu melamină și a ajuns în hrana animalelor de companie și în laptele pentru sugari!
Unele voci acuză eventualitatea existenței unei toxine din mediu care ar crește sensibilitatea la gluten. Până în prezent s-a lansat ipoteza unui eventual contaminant alimentar care lezează intestinul ca și alte ipoteze (de exemplu, a trecerii glutenului din furaje, în laptele de vacă), niciuna dovedită. Alte voci afirmă că s-a ajuns la un „prag de saturație pentru gluten”, un prag de expunere la prea mult gluten, care e adăugat ca aditiv în alimentele procesate și în aluaturi.
Tratamentul intolerantei la gluten
Tratamentul de baza al bolii îl reprezintă dieta fără gluten. Cerealele anterior amintite (în primul rând grâul) trebuie evitate pe viață. Amidonul necesar poate fi primit din cereale fără gluten, cum ar fi orez, porumb, sorg sau mei. Și cartoful poate fi utilizat fără probleme. Din păcate, așa cum am subliniat anterior, pacienții cu intoleranță la gluten trebuie să evite și alimentele unde acesta este introdus ca aditiv, citind cu atenție etichetele produselor cumpărate.
Xantelasma: legătura dintre colesterol și petele galbene
09.12.2024