Misterul intolerantei la gluten

Una din afectiunile digestive care s-a extins mult in ultimii ani este intoleranta la gluten sau, dupa cum o denumesc medicii, boala celiaca. In populatia Romaniei, boala era destul de rara, astazi insa se pare ca afecteaza 2% din romani. Care sa fie cauzele pentru care din ce in ce mai multi oameni nu mai tolereaza glutenul, o componenta esentiala a proteinei de grau? Exista mai multe ipoteze in acest sens si ele se afla in studiu.

30.04.2012

Dr. Corina Zugravu

3370

Timp estimat de citire:

2 minute, 49 secunde

Modificarea genetica a plantelor poate fi o cauza. Graul a fost continuu modificat in ultimul secol, in asa fel incat sa reziste mai bine la daunatori si sa serveasca la producerea unei paini mai atragatoare pentru consumatori. Graul apreciat, cautat pe piata este cel cu mult gluten „bun”.

Simptomele bolii celiace au caracter intermitent si sunt declansate de ingestia de gluten, chiar si in cantitate mica. Ele constau in balonare, meteorism, disconfort abdominal, diaree. In timp, se pot adauga scaderea in greutate, fatigabilitatea, astenia.

Glutenul din cereale, un potential inamic al sanatatii
Graul este principala sursa de gluten, care la randul sau e alcatuit din glutenina si gliadina (proteinele graului). Glutenul se intalneste si in secara, orz si, posibil, in ovaz. Rolul glutenului este de a retine bioxidul de carbon produs de drojdii, de a face astfel aluatul sa „creasca” si de a conferi porozitate painii. O paine facuta din grau cu gluten bun este o paine mai pufoasa, deci mai vandabila. In consecinta, in industria de profil s-au facut eforturi serioase de a selectiona graul cu gluten mai bun, chiar daca nu este un grau mai valoros nutritional, chiar din contra. Elementele de baza ale glutenului, indeosebi alfa-gliadina, pot determina la indivizii predispusi genetic efecte toxice imune, distrugatoare la nivelul intestinului subtire, efecte ce formeaza boala celiaca.

Un factor care pare a juca, de asemenea, un rol negativ este reprezentat de utilizarea de amidon modificat ca aditiv in produsele alimentare. Pediatrii au observat simptome similare bolii celiace la copii care au consumat astfel de produse.

Glutenul se foloseste pe scara larga in alimentatie
Il regasim daca citim etichetele, in supe, sosuri, bomboane, mezeluri sau inghetata. Este introdus adesea in diferite aluaturi, in suplimente alimentare, in comprimate medicamentoase si in alimentatia animalelor de ferma. Mai mult, exista antecendente periculoase, cand acest gluten a fost intens si voluntar contaminat cu melamina si a ajuns in hrana animalelor de companie si in laptele pentru sugari!
Unele voci acuza eventualitatea existentei unei toxine din mediu care ar creste sensibilitatea la gluten. Pana in prezent s-a lansat ipoteza unui eventual contaminant alimentar care lezeaza intestinul ca si alte ipoteze (de exemplu, a trecerii glutenului din furaje, in laptele de vaca), niciuna dovedita. Alte voci afirma ca s-a ajuns la un „prag de saturatie pentru gluten”, un prag de expunere la prea mult gluten, care e adaugat ca aditiv in alimentele procesate si in aluaturi.

Tratamentul intolerantei la gluten
Tratamentul de baza al bolii il reprezinta dieta fara gluten. Cerealele anterior amintite (in primul rand graul) trebuie evitate pe viata. Amidonul necesar poate fi primit din cereale fara gluten, cum ar fi orez, porumb, sorg sau mei. {i cartoful poate fi utilizat fara probleme. Din pacate, asa cum am subliniat anterior, pacientii cu intoleranta la gluten trebuie sa evite si alimentele unde acesta este introdus ca aditiv, citind cu atentie etichetele produselor cumparate.

Dr. Corina Zugravu
Specialist igiena alimentatiei si nutritie