Dieta care, împreună cu un pic de mișcare, reduce în mod eficient grăsimea abdominală
Grăsimea abdominală și în special cea viscerală reprezintă un important factor de risc pentru sănătatea metabolică. Iar de aici lucrurile se pot complica mai mult decât ne-am putea aștepta. Pentru că se creează terenul propice pentru dezvoltarea unui șir de afecțiuni, printre care cele cardiovasculare și diabetul zaharat de tip 2 sunt cap de listă.
07.11.2023
Timp estimat de citire:
6 minute, 25 secundeSănătatea noastră poate fi puternic afectată de grăsimea care se acumulează la nivel abdominal, efectele fiind mai grave pe măsură ce înaintăm în vârstă. Există multe dovezi care arată acest lucru. Tocmai de aceea, combaterea grăsimii abdominale reprezintă un obiectiv important pe care cei mai mulți medici îl au în vedere în abordarea bolilor cronice.
Ei bine, găsirea celor mai eficiente metode care să facă acest lucru a constituit mereu o provocare. Acum un nou studiu apărut în revista JAMA Network Open vine să aducă dovezi încurajatoare în această direcție. Acesta a relevat că dieta mediteraneeană săracă în calorii în asociere cu un minimum de exerciții fizice, până la șase zile pe săptămână, determină câștig de masă musculară și o pierdere semnificativă de grăsime corporală, mai cu seamă din cea viscerală. Rezultatele au fost obținute în decurs de un an și o bună parte dintre acestea au fost păstrate timp de trei ani. Ele sunt cu atât mai importante cu cât au fost înregistrate în cazul unui grup de persoane în vârstă.
Parte a unui studiu mai amplu
Cercetarea face parte dintr-un studiu clinic randomizat, de opt ani, desfășurat în Spania, în cadrul căruia 23 de centre de cercetare testează modul în care dieta și exercițiile fizice pot reduce riscul cardiovascular la bărbați și femei cu vârste cuprinse între 55 și 75 de ani. Toți cei 6.874 de participanți la studiu erau supraponderali sau obezi și aveau sindrom metabolic – tensiune arterială ridicată, niveluri mari de zahăr în sânge, hipercolesterolemie și exces de grăsime la nivel abdominal.
Autorii studiului au examinat rezultatele de la un an și trei ani în cazul unui grup de 1.521 de persoane care au fost supuse unor scanări pentru a determina nivelurile de grăsime viscerală.
Jumătate din grup a fost rugat să urmeze o dietă mediteraneeană cu o reducere de 30% a caloriilor și să limiteze consumul de zahăr adăugat, biscuiți, pâine și cereale rafinate, unt, smântână, carne procesată și băuturi îndulcite. În plus, grupul de intervenție a primit ajutor din partea unor dieteticieni calificați de trei ori pe lună în primul an, împreună cu o instruire privind modul de autocontrol și de stabilire a obiectivelor.
Același grup a fost rugat, de asemenea, să facă mai multă mișcare. Și anume să-și mărească timpul dedicat exercițiilor aerobice, precum mersul pe jos, până la 45 sau mai multe minute pe zi, în combinație cu exerciții pentru îmbunătățirea forței, flexibilității și echilibrului.
Restul participanților au primit sfaturi generale în timpul unor sesiuni de grup de două ori pe an și au servit drept grup de control pentru studiu.
Constatări promițătoare
După un an în care au urmat indicațiile primite, persoanele din grupul de intervenție au pierdut o cantitate modestă de grăsime corporală, care însă a fost semnificativ mai mare decât în cazul grupului de control. Grupul de intervenție a recâștigat o parte din grăsime în anii doi și trei, pe măsură ce sfaturile și sprijinul dietetic au fost eliminate. În cazul grupului de control, procentul mai mic de grăsime corporală pierdută a rămas același pe parcursul celor trei ani.
Cu toate acestea, „doar participanții din grupul de intervenție au înregistrat o scădere în grame de masă de grăsime viscerală”, în timp ce cantitatea de grăsime viscerală a rămas neschimbată în grupul de control, potrivit studiului.
Mai trebuie subliniat și faptul că, deși toți participanții au câștigat o oarecare masă musculară, cei din grupul de intervenție au avut o „compoziție corporală mai favorabilă”, în sensul că au pierdut mai multă grăsime decât mușchi, au precizat autorii.
„Ceea ce este cel mai important din punctul meu de vedere este urmărirea la trei ani. Rareori avem studii care să fie ceva mai lungi de un an. Magnitudinea diferențelor de la trei ani sunt modeste, iar tendința de la un an la trei ani sugerează că, la șase ani, efectele pot fi diminuate până la nesemnificativ. Cu toate acestea, diferențele semnificative din punct de vedere statistic la trei ani sunt impresionante!”, a comentat rezultatele studiului, pentru CNN, dr. Christopher Gardner, profesor de cercetare în medicină la Centrul de Cercetare pentru Prevenție Stanford, din California, care conduce Grupul de Cercetare a Studiilor de Nutriție al acestuia. El nu a fost implicat în acest studiu.
Grăsimea viscerală nu poate fi văzută. Ea se află în spatele mușchilor abdominali, înconjurând organele interne. Este normal și sănătos ca grăsimea viscerală să reprezinte aproximativ 10% din masa totală de grăsime corporală, potrivit Cleveland Clinic. În cantitate prea mare însă, grăsimea viscerală este dăunătoare, întrucât provoacă inflamație în corp, contribuind astfel la apariția și agravarea bolilor cronice.
Dieta mediteraneeană, o constelație de beneficii
Deși concluziile noului studiu nu sunt tocmai o surpriză, ele extind beneficiile dietei mediteraneene și ale exercițiilor fizice de la simpla pierdere în greutate la mobilizarea grăsimii viscerale dăunătoare.
Studiile anterioare au constatat că dieta mediteraneeană poate reduce riscul de diabet, hipercolesterolemie, demență, pierdere de memorie, depresie și cancer de sân. Dieta, care este mai degrabă un stil alimentar decât o dietă restrictivă, a fost, de asemenea, asociată cu un sistem osos mai puternic, o inimă mai sănătoasă și o viață mai lungă.
Dieta se caracterizează prin gătit simplu, pe bază de ingrediente de origine vegetală, majoritatea meselor fiind concentrate pe fructe și legume, cereale integrale, fasole și semințe, cu câteva nuci și un accent deosebit pe uleiul de măsline extravirgin. Grăsimile, altele decât uleiul de măsline, cum ar fi untul, sunt consumate rar, dacă nu chiar deloc, iar zahărul și alimentele rafinate sunt rezervate pentru ocazii speciale.
Carnea roșie este folosită cu moderație, de obicei doar pentru a da gust unui fel de mâncare. Este încurajat consumul de pește gras, bogat acizi grași Omega-3, în timp ce ouăle, lactatele și carnea de pasăre sunt consumate în porții mult mai mici decât în dieta occidentală tradițională.
Interacțiunile sociale în timpul meselor și exercițiile fizice sunt pietre de temelie ale stilului mediteraneean de alimentație. Modificările stilului de viață care însoțesc această dietă includ mâncatul cu prietenii și familia, socializarea în timpul meselor, consumul conștient al alimentelor preferate, precum și plimbările frecvente și activitățile în aer liber.
Disclaimer: Informatiile din acest articol apartin exclusiv autorului acestui material si redau o experienta personala in lupta cu kilogramele in plus. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop informativ. Rezultatele nu sunt tipice, pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori.
Dieta de 7 zile cu semințe de in - reguli, beneficii, contraindicații
23.02.2024