Un îndulcitor comun, găsit vinovat pentru creșterea riscul de accident vascular cerebral

Timp estimat de citire:

5 minute, 46 secunde

Eritritolul este un tip de poliol. Adică un alcool zaharat, care apare în mod natural în unele fructe și alimente fermentate și este produs în cantități mici și de corpul uman. Acesta nu are calorii și are indice glicemic zero. Cu alte cuvinte, nu afectează glicemia, deși are aproximativ 80% din dulceața zahărului. Este de înțeles, deci, de ce a devenit un ingredient de bază în multe dintre produsele catalogate drept „sănătoase” sau „pentru diabetici”.

Mai mult, spre deosebire de îndulcitorii artificiali, precum aspartamul sau sucraloza, eritritolul a fost prezentat ca fiind mai sigur și mai bine tolerat de organism. Toate acestea l-au ajutat să evite includerea în recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, care descurajează utilizarea îndulcitorilor artificiali pentru controlul greutății.

Un semnal de alarmă, greu de ignorat

Un studiu recent realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Colorado, SUA, vine să zdruncine această imagine edulcorată a eritriolului. Oamenii de știință au descoperit că eritriolul poate afecta bariera hematoencefalică – acel „gardian” care protejează creierul de substanțele nocive și lasă să treacă doar ceea ce este benefic.

În laborator, cercetătorii au expus celulele care formează această barieră la concentrații de eritritol similare celor din sângele unei persoane care a consumat o băutură răcoritoare îndulcită cu acest compus. Rezultatul? O reacție în lanț de deteriorare celulară. Eritritolul a declanșat ceea ce oamenii de știință numesc stres oxidativ, inundând celulele cu molecule dăunătoare și extrem de reactive cunoscute sub numele de radicali liberi, reducând în același timp apărarea naturală antioxidantă a organismului. Acest atac dublu a afectat capacitatea celulelor de a funcționa normal și, în unele cazuri, a dus la moartea acestora.

Ce legătură are cu accidentul vascular cerebral?

Bariera hematoencefalică nu este singura afectată. Studiul a arătat că eritritolul perturbă și mecanismele prin care vasele de sânge reglează fluxul sangvin. Vasele sănătoase acționează precum niște dirijori de trafic, dilatându-se când organele au nevoie de mai mult sânge – de exemplu, în timpul exercițiilor fizice – și contractându-se atunci când necesarul scade.

Tot acest proces este mijlocit de două molecule esențiale: oxidul nitric, care relaxează vasele de sânge, și endotelin-1, care le contractă. Ei bine, studiul a constatat că eritritolul reduce producția de oxid nitric și crescând nivelul de endotelin-1. Drept urmare, vasele de sânge pot rămâne periculos de constricționate, chiar și atunci când creierul are nevoie de oxigen și nutrienți. Acest tip de disfuncție este un semn de alarmă pentru accidentul vascular cerebral ischemic (cel cauzat de cheaguri de sânge).

Îndulcitorul blochează și sistemul natural anti-cheaguri

Și mai alarmant, eritritolul pare să saboteze mecanismul natural de apărare al organismului împotriva formării cheagurilor. În mod normal, atunci când se formează cheaguri în vasele de sânge, celulele eliberează o enzimă denumită activator tisular al plasminogenului, care dizolvă blocajul înainte ca acesta să provoace un AVC. Conform studiului, acest îndulcitor pare să inhibe și această funcție naturală, lăsând cheagurile să circule liber, cu potențiale efecte devastatoare.

Constatări care confirmă suspiciunile

Mai multe cercetări observaționale, desfășurate pe mii de participanți, au descoperit că persoanele care consumă regulat eritritol prezintă un risc semnificativ mai mare de boli cardiovasculare, inclusiv atac de cord și accident vascular cerebral.

Deși aceste studii nu pot dovedi o legătură cauzală directă, ele vin să întărească suspiciunile ridicate de cercetările de laborator.

Trebuie precizat, totuși, că aceste cercetări au și unele limitări. Experimentele au fost efectuate pe celule izolate, în vase de laborator, nu pe vase de sânge complete, ceea ce înseamnă că celulele ar putea să nu se comporte exact la fel ca în corpul uman. Oamenii de știință recunosc că vor fi necesare teste mai sofisticate – folosind sisteme avansate de tip „vas de sânge pe un cip”, care reproduc mai bine fiziologia reală – pentru a confirma aceste efecte.

Un compromis

Agențiile de reglementare, inclusiv Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară și Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA), au aprobat eritritolul ca fiind sigur pentru consum. Însă aceste noi cercetări se adaugă unui număr tot mai mare de dovezi care relevă că până și alternativele „naturale” la zahăr pot avea riscuri neașteptate pentru sănătate.

Pentru consumatori, aceste descoperiri ridică întrebări dificile legate de compromisurile implicate în înlocuirea zahărului. Îndulcitori precum eritritolul pot fi un instrument valoros în gestionarea greutății și prevenirea diabetului, ajutând oamenii să reducă aportul caloric și să evite vârfurile de glicemie.

Dar dacă un consum regulat ar putea slăbi barierele protectoare ale creierului și crește riscul cardiovascular, beneficiile s-ar putea obține cu un preț prea mare.

Cercetarea subliniază o provocare mai amplă din știința nutriției: înțelegerea efectelor pe termen lung ale aditivilor alimentari relativ noi, care au devenit omniprezenți în dieta modernă.

Deși eritritolul poate ajuta la evitarea efectelor imediate ale consumului excesiv de zahăr, impactul său asupra barierei hematoencefalice sugerează că utilizarea frecventă ar putea compromite în tăcere protecția creierului, pe termen lung.

Pe măsură ce oamenii de știință continuă să investigheze aceste legături îngrijorătoare, poate că, în calitate de consumator, ar trebui să ne reevaluăm relația cu acest îndulcitor aparent inofensiv. Și poate chiar să ne întrebăm dacă vreun substitut al zahărului este cu adevărat lipsit de riscuri.

În ce produse găsești cel mai des eritritol?

Eritritolul este folosit pe scară largă în industria alimentară, mai ales în produsele etichetate ca „fără zahăr”, „low-carb” sau „keto-friendly”. Iată câteva exemple concrete:

• Batoane proteice – multe branduri de tip „fitness” sau „nutritive” folosesc acest îndulcitor pentru a înlocui zahărul;
• Ciocolată și dulciuri fără zahăr – în special cele pentru diabetici sau pentru diete keto;
• Gume de mestecat și bomboane mentolate – frecvent îndulcite cu alcool de zahăr;
• Băuturi energizante și răcoritoare light – mai ales cele promovate cu „zero zahăr”;
• Înghețată și deserturi congelate fără zahăr – eritritolul oferă textură și gust similar cu zahărul;
• Suplimente nutritive și shake-uri proteice – mai ales cele cu arome (vanilie, ciocolată etc.).

Pe etichetă, îl poți găsi cu denumirea de „eritritol”, „sugar alcohol” sau cu codul E968.

Foto: Shutterstock.com