Sportul in tratamentul depresiilor episodice

Timp estimat de citire:

3 minute, 41 secunde

Stresul si depresia au cateva simptome comune, ambele stari trebuind luate in serios, deoarece depresia, fiind o boala, poate necesita asistenta medicala. Multi oameni trec pe parcursul vietii lor printr-o stare moderata de depresie, care le consuma energia si le afecteaza capacitatea de a se hrani sanatos, de a dormi, de a se concentra la serviciu sau in viata de zi cu zi. Reducerea stimei de sine si senzatia de neajutorare sunt alte manifestari obisnuite ale stresului ajuns in pragul depresiei.

Ce este de fapt depresia?

Depresia este o tulburare a dispozitiei afectiv-emotionale care poate ajunge, daca nu este tratata la timp, sa afecteze in intregime persoana, atat psihic, cat si fizic. Ea se caracterizeaza in general printr-o dispozitie modificata, pierderea interesului pentru orice activitate si o reducere semnificativa a energiei. Manifestarea episoadelor depresive poate diferi de la o persoana la alta in functie de factorii de personalitate, de mediul social si de severitatea episodului.

Cum putem combate sau ameliora depresia prin sport?

Important de retinut este faptul ca episoadele depresive nu trebuie confundate cu depresia in sine, ca boala psihica. Desi uneori episoadele depresive recurente se pot asocia cu simptome psihotice, ele nu constituie o boala in sine.
Episoadele depresive pot fi unice sau recurente. in cazul episoadelor unice, abordarea optima o constituie psihoterapia, ce trateaza direct cauzele ce au condus la producerea episodului respectiv. De asemenea, practicarea unui sport combinata cu forme specifice de psihoterapie poate constitui o solutie viabila in cazul formelor de depresie usoare datorate schimbarii anotimpului sau aparute in urma cresterii stresului din viata cotidiana. Succesul in activitatile speciale, cum ar fi cele sportive, are la baza capacitatea de autoreglare voluntara a emotiilor, gandurilor si actiunilor, capacitatea de concentrare si comutare rapida a atentiei, de desfasurare a unei activitati dificile timp indelungat, de sustinere a efortului in conditii de oboseala si de interventie a factorilor perturbatori externi. Insusirea unor deprinderi de autoreglare a starilor psihice asigura o buna autoreglare volitiva, blocheaza sau diminueaza efectul emotiilor negative asupra performantei dar si asupra persoanei in general si contribuie la mobilizare si la depasirea dificultatilor specifice activitatilor cotidiene.

Totodata exista o serie de tehnici desprinse din psihologia sportiva care pot fi benefice persoanei ce se confrunta cu stari depresive ajutand la redobandirea echilibrului psihic:

Constientizarea si biofeed-back-ul

Constientizarea corporala, musculara, fiziologica si mentala antrenata prin exercitii de luare de cunostinta are multiple efecte de autoreglare, functionand ca un bio-feedback regulator natural. Constientizarea corporala este intalnita atat in antrenamentele specific sportive, cat si in exercitiile de meditatie, in recuperarea post-efort pentru dezvoltarea schemei corporale sau in relaxarile simple cuprinse in tehnicile psihoterapeutice. Constientizarea emotiilor este parte a invatarii autoreglarii emotionale, antrenarii inteligentei emotionale si a antrenamentelor atitudinale. Constientizarea mentala este prezenta in exercitiile de concentrare, meditatie, autosugestie, gandire pozitiva, antrenament mental si imaginativ.

Relaxarea si activarea

Exercitiile de relaxare sunt printre cele mai cunoscute tehnici utilizate in psihoterapie si in psihologia sportului. Exista tehnici simple, cu punct de plecare corporal, apoi din ce in ce mai complexe, pana la tehnicile de antrenament autogen, psihoton si relaxare sofrologica. Este foarte important de precizat ca relaxarea nu „se face” ci ea „se intampla”. Asadar tehnicile simple sau complexe reprezinta maniere de a facilita „lasarea sa se intample”, „destinderea” si „lasarea in voie” si nu modalitati de efort care ar suscita chiar si inconstient o oarecare incordare. Desi tehnicile de relaxare au beneficii specifice clare si imediate in urma practicarii lor, practica lor regulata poate antrena la un nivel mai profund instalarea unor atitudini mai relaxate si mai pozitive in fata provocarilor si dificultatilor vietii, cu aplicatie directa in sfera competitionala dar si in combaterea stresului cauzator al starilor depresive.
Asadar, pe langa beneficiile fizice pe care le implica practicarea unui sport, el ajuta si la ridicarea moralului, dupa cum arata un numar din ce in ce mai mare de studii psihologice. Psihologii implicati in tratarea pacientilor cu depresie cronica au observat ca fie si numai 30 de minute de exercitiu fizic pe zi ii poate ajuta pe acestia sa obtina o stare de spirit mai buna, acest fapt neexcluzand insa necesitatea consultarii unui specialist si urmarii tratamentului prescris de acesta in cazul depresiilor severe, persistente in timp.

Carmen Maria Finat
Psiholog