Sport, miscare si poluare?!

Un stil de viata sanatos implica multa miscare. Suntem sfatuiti sa facem miscare, efort fizic in stilul care ni se potriveste cel mai bine, care ne face placere, in asa fel incat sa nu privim ca pe un soi de pedeapsa aceasta recomandare. Practic, nu exista persoana care sa nu gaseasca o forma de miscare potrivita si pe care sa o poata efectua pe termen lung.

16.05.2012

Dr. Corina Zugravu

5930

Timp estimat de citire:

3 minute, 57 secunde

Sper ca observati ca nu spun „sport”, ci „miscare”, pentru ca si mergand pe strada, urcand scarile la bloc, facand lungi plimbari (eventual in ritm alert) in parcul din vecinatate indeplinim cu succes recomandarea respectiva. Ba chiar studiile au aratat ca efortul fizic uniform distribuit in decursul saptamanii, chiar daca de intensitate mai mica, este mai eficient decat cel grupat in cateva ore de lucru intens.

Unde facem efortul fizic?
Dar dincolo de aceste recomandari pe care le cunoastem, dar pe care destul de putini aleg sa le urmeze, se naste intrebarea legitima: unde este mai sanatos sa facem acest efort fizic? Eu insami mi-am pus-o, deoarece sunt o mare amatoare de miscare in aer liber si nu trece o zi sa nu „marsaluiesc” prin Bucurestiul meu drag. Si in aceste plimbari, mai mult sau mai putin auto-impuse, m-am confruntat adesea cu aerul extrem de poluat al orasului, atat de poluat incat acest lucru devine sesizabil, atat olfactiv, cat si viziual. Orasele contemporane sunt, intr-adevar, extrem de poluate.

Multi cred ca asta este o boala a civilizatiei moderne. Dar este interesant de stiut ca nici in trecut orasele nu erau lipsite de noxe aerogene. Atunci ele proveneau mai ales de la fumul sobelor folosite pentru inclazire. A urmat o perioada in care a dominat poluarea cauzata de fabrici si uzine, care intre timp au inceput sa fie obligate a avea o grija deosebita in ceea ce priveste evacuarea de elemente nocive in mediu. Acum, insa, sursa predominanta de poluare o reprezinta mijloacele de transport.

Un cocktail otravitor
Poluantii aerogeni cei mai intalniti in orase formeaza un adevarat „cocktail” otravitor, in care exista atat pulberi, elemente solide, cat si aerosoli gazosi. Pulberile foarte mici, invizibile cu ochiul liber, pot ajunge cu usurinta pana in alveolele plamanilor, determinand boli ale cailor respiratorii (emifizem, bronsita cronica, astm), dar si, paradoxal, boli ale aparatului cardiovascular. Astazi exista tot mai multe dovezi ca in perioadele de maxima poluare cu pulberi este crescut numarul cazurilor de infarct miocardic acut. Ba mai mult, statisticile arata ca in zonele si in intervalele de timp cu poluare mare, se constata o crestere a morbiditatii si mortalitatii generale, a numarului de persoane care se adreseaza spitalelor de urgenta si a cazurilor de alergii respiratorii.

Poluarea ne afecteaza si iarna, si vara
Efecte foarte nocive au si gazele, care sunt, de regula, un amestec de dioxid de sulf, oxizi de azot si compusi organici volatili. Atat gazele, cat si pulberile nu actioneaza separat, ci impreuna, formand asa-zisul smog, care are caracteristici diferite iarna fata de vara. Vara, de exemplu, mai ales dupa-amiezele, cand insorirea e intensa si temperatura ridicata, se formeaza ozonul toxic (fara legatura cu ozonul protector din troposfera), care este extrem de iritant pentru ochi si mucoase respiratorii. Nici iarna nu e lipsita de riscuri, deoarece ea poate veni cu conditii meteo particulare, ce retin poluarea aproape de sol.

„Inversiunea termica”, o circumstanta caracterizata prin frig, ceata, umiditate, frecventa toamna tarziu indeosebi in depresiuni si care are „darul” de a mentine poluantii in aria in care respira oamenii, nepermitandu-le sa se imprastie in zonele superioare ale atmosferei. Practic, aerul nu se poate curata singur, devenind extrem de nociv.

Ce e de facut?
Din pacate, ca indivizi avem mai putin control asupra poluarii aerulului. Studiile au aratat, insa, ca spatiile inchise „tamponeaza” intr-o oarecare masura poluarea exterioara. Daca se folosesc si sisteme eficiente de purificare a atmosferei din incaperi, acestea vor avea un aer net mai curat decat spatiile exterioare. Deci, oricat de putin mi-ar placea mie, personal, sa exersez la sala, va sfatuiesc sa incercati sa folositi serviciile unor astfel de institutii, mai ales cand afara este fie prea cald si insorit, fie ceata si umezeala. ~n astfel de situatii este net mai sanatos sa alergam pe banda sau pe bicicleta eliptica, decat sa alergam in parc sau sa mergem cu bicicleta obisnuita. Iar pentru doamnele si domnisoarele mai comode, o cheltuiala foarte rentabila este cea cu achizitionarea unui aparat de gimnastica pentru domiciliu. Astfel, atunci cand afara conditiile nu sunt favorabile efectuarii de exercitii, putem sa recurgem la „sala” de acasa, evitand inhalarea poluantilor prezenti in atmosfera orasului. Indiferent de alegere, sa nu uitam totusi sa facem efort fizic.

Dr. Corina Aurelia Zugravu
Specialist igiena alimentatiei si nutritie