Nu te poți concentra? Ai grijă la consumul de grăsimi saturate

Timp estimat de citire:

2 minute, 53 secunde

Calitatea dietei are un impact considerabil nu doar asupra siluetei și sănătății generale, ci și asupra funcțiilor cognitive. Și nu vorbim doar de efecte pe termen lung, ci și de unele aproape imediate. Concluzia se desprinde dintr-un nou studiu apărut în „The American Journal of Clinical Nutrition”, care ne oferă un motiv în plus să acordăm mai multă atenție alimentației zilnice.

Experimente cu mese bogate în grăsimi

În studiul de față, cercetătorii au analizat efectele consumului de grăsimi saturate asupra capacității de concentrare pe termen scurt. În acest scop, ei au analizat mai multe date colectate într-un alt studiu ce a investigat efectele meselor bogate în grăsimi saturate asupra markerilor inflamatori și asupra senzației de oboseală în cazul unui grup de femei care au suferit de cancer. Concret, fiecare dintre cele 51 de participante au efectuat la începutul cercetării teste de performanță cognitivă, care le-a evaluat capacitatea de concentrare, atenția susținută și timpul de reacție. Ulterior, femeile au mâncat una din cele două versiuni a unei mese compuse din cârnați de curcan, ouă, sos și pâine prăjită. Ambele versiuni conțineau 60 g de grăsimi, singura diferența a fost că una avea un conținut mare de grăsimi saturate, în timp ce cealaltă – un nivel mai scăzut de grăsimi saturate, fiind preparată cu ulei de floarea-soarelui.

Efecte sesizabile în doar câteva ore

După 5 ore de la masă, participantele au repetat testele de performanță cognitivă. La o distanță de 1-4 săptămâni de la această evaluare, femeile au reluat testările, însă de data aceasta au urmat un anumit protocol în ceea ce privește dieta. Mai exact, în ziua dinaintea evaluării, ele au mâncat trei mese obișnuite, iar apoi au făcut o pauză alimentară timp de 12 ore și de-abia după aceea au consumat masa  cu mai multe  grăsimi saturate au avut rezultate mai slabe la teste decât cele care au avut versiunea cu mai puține grăsimi saturate.

O relație pe axa intestin-creier

Autorii studiului sunt de părere că aceste efecte ar putea fi determinate de interacțiunea acizilor grași cu creierul, confirmând ipotezele existenței unei legături directe între tubul digestiv și sistemul nervos central. „Deoarece ambele mese au avut un conținut ridicat de grăsimi, potențial problematice, efectele asupra performanței cognitive cauzate de masa cu un nivel ridicat de grăsimi saturate ar putea fi și mai mari, dacă ar fi comparate cu efectele unei mese cu mai puține grăsimi”, a comentat Annelise Madison, autorul principal al studiului. Reamintim că principalele surse grăsimi saturate sunt: carnea de pasăre cu piele, carnea de vită, miel, porc, mezelurile, untul, untura, ouăle, smântâna, brânzeturile tari și alte produsele lactate din lapte gras, uleiul de palmier și cel de cocos etc.