Despre metabolism, pe înțelesul tuturor

Timp estimat de citire:

6 minute, 2 secunde

În cele ce urmează ne-am propus să venim cu răspunsuri simple le toate întrebările despre metabolism pentru a te ajuta să înțelegi mai ușor importanța sa și rolurile cruciale ce îi revin în menținerea unei vieți sănătoase.

Ce înseamnă metabolism

Denumirea de metabolism vine din limba greacă mai exact de la cuvântul „metabole” care se traduce prin „transformare”. Termenul a apărut în secolul al XIX-lea, în contextul în care a crescut preocuparea oamenilor de știință față de procesele biochimice care au loc în organismul uman. S-a stabilit de pe atunci că întreaga existență a unui organism este rezultatul unui lanț de astfel de procese ce au la bază energia produsă la nivel celular pe baza resurselor provenite din alimente.

Pentru că acest proces complex trebuia să poarte o denumire i s-a spus metabolism, termen ce definește totalitatea reacțiilor biochimice care au loc în corp pentru a menține viață. Prin metabolism, organismul transformă alimentele în energie iar aceasta este folosită pentru asigurarea tuturor funcțiilor vitale precum respirația, digestia, circulația. Fără metabolism nu ar fi posibilă funcționarea organelor și nici procesul de regenerare a celulelor și țesuturilor, iar orice tulburare a acestui proces atrage diferite probleme de sănătate.

La baza oricărui metabolism stau două componente principale, și anume catabolismul, prin care alimentele sunt transformate în energie, și anabolismul, prin care această energie este folosită pentru a asigura funcționarea organismului.

Tipuri de metabolism

Pe măsură ce studiile pe această temă au avansat, specialiștii au stabilit două tipuri principale de metabolism după cum urmează:

• Metabolism bazal – reprezintă necesarul de energie de care organismul are nevoie în condiții de repaus și la o temperatură normală pentru a-și menține funcțiile vitale.
• Metabolism energetic – se referă la cantitatea totală de energie pe care organismul o consumă și reprezintă metabolismul bazal la care se adaugă energia necesară pentru diferite activități.

Mai există și metabolism intermediar, care cuprinde transformările suferite de substanțele absorbite la nivel celular în urma unor retracții chimice specifice. În funcție de substanțele procesate, acest tip de metabolism include metabolismul glucidic, metabolismul proteic și cel lipidic.

Factori care influențează metabolismul

Fiecare organism are propriul metabolism care, deși funcționează pe baza acelorași mecanisme, este diferit de la o persoană la alta deoarece este influențat de mai mulți factori. Iată care sunt cei mai importanți dintre aceștia:

• Vârsta – persoanele vârstnice au un metabolism mai lent, deoarece odată cu înaintarea în vârstă capacitatea organismului de a procesa elementele nutritive, de a produce energie și a o folosi eficient scade;
• Masa musculară – o masă musculară mai bine dezvoltată determină un metabolism mai activ întrucât mușchii necesită mai multă energie;
• Sexul – bărbații au în general un metabolism mai accelerat întrucât masa musculară este mai dezvoltată decât în cazul femeilor și apare necesitatea crescută de energie despre care am amintit mai sus;
• Temperatura exterioară – expunerea la temperaturi scăzute determină organismul să producă mai multă energie pentru a se încălzi, astfel că persoanele expuse frecvent unor astfel de condiții au un metabolism mai accelerat;
• Predispoziția genetică – unele persoane se nasc cu un metabolism mai rapid sau mai lent, pe parcursul vieții acesta putând fi influențat și de factorii enumerați până acum;
• Starea de sănătate – afecțiunile tiroidiene generează dezechilibre hormonale care influențează metabolismul, la fel și diferite afecțiuni hepatice sau digestive. De asemenea, diabetul, obezitatea, hipertensiunea sunt afecțiuni care influențează și metabolismul.

Mai trebuie spus că persoanele active au un metabolism mai accelerat întrucât organismul are nevoie de mai multă energie pe parcursul activităților fizice și în perioada de refacere după acestea.

Legătura dintre metabolism și greutatea corporală

Conform unei teorii intens dezbătute, excesul ponderal se datorează în multe cazuri unui metabolism lent, care nu permite organismului să ardă mai multe calorii iar acestea se depun sub formă de grăsime. Într-adevăr, persoanele cu metabolism lent sunt predispuse unui risc de a se îngrășa mai ușor, însă cel mai important aspect în acest context este menținerea unui echilibru între numărul de calorii consumate și calorii arse. Pentru aceasta este important să-ți cunoști rata metabolică, mai exact numărul de calorii pe care corpul le arde pe parcursul a 24 de ore, care se calculează pe baza unor formule ce țin cont de greutate, înălțime și vârstă.

Atât timp cât numărul de calorii consumate zilnic este egal cu cel de care organismul are nevoie, acestea vor fi arse integral fără a avea vreun impact asupra greutăți corporale. Dacă se consumă mai multe calorii, surplusul se transformă în dpeozite de grăsime care sunt stocate ca rezerve energetice și astfel se acumulează kilogramele în plus.

În cazul în care aportul de calorii este mai mic decât necesarul zilnic, apare deficitul caloric iar organismul apelează la rezervele de grăsime pe care le topește pentru a le transforma în energie, ceea ce evident ca va duce la o scăderea greutății corporale.

Cum să-ți îmbunătățești metabolismul

Îmbunătățirea metabolismului impune respectarea regulilor specifice unui regim de viață sănătos, care fac referire în special la alimentație, mișcare, odihnă și managementul stresului.

În ceea ce privește alimentația, aceasta trebuie să fie una echilibrată, cu un aport optim de nutrienți esențiali și un aport de calorii care să nu depășească necesarul zilnic. Sunt recomandate în special fructele și legumele, cerealele integrale, carnea slabă și peștele gras, lactatele degresate, nucile și semințele, în cadrul unui program care trebuie să includă cele trei mese principale (micul dejun, prânzul și cina) servite zilnic aproximativ la aceleași ore.

Mișcarea determină organismul să ardă mai multe calorii pentru că are nevoie de mai multă energie atât în timpul activităților fizice cât și după încheierea acestora, pentru refacerea țesuturilor. Se recomandă combinarea exercițiilor cardio pentru arderea caloriilor, cu cele de forță, care ajută la dezvoltarea masei musculare iar astfel accelerează și metabolismul.

Un program regulat de odihnă cu cel puțin 7-8 ore de somn ajută organismul să se refacă și menține echilibrul hormonilor care controlează senzația de foame și cea de sațietate.

În același timp, tehnicile de management al stresului precum exercițiile de respirație, meditația, activitățile recreative sau mișcarea ajută la prevenirea dezechilibrelor hormonale și a stărilor psihice negative asociate cu creșterea apetitului și încetinirea metabolismului.