Medic neurolog: „Persoanele obeze prezintă riscuri de două ori mai mari de a suferi de migrene”

Timp estimat de citire:

5 minute, 39 secunde

Pentru a lămuri relația dintre migrene și greutatea corporală în exces, am stat de vorbă cu dr. Cristina Lupu, medic specialist neurolog în cadrul Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie din București. Am aflat cu această ocazie cum anume apare această legătură și ce se poate face pentru a ameliora durerile de cap.

Slab sau Gras: Excesul ponderal este menționat ca factor de risc inclusiv pentru migrene. Vorbiți-ne despre această legătură.

 Dr. Cristina Lupu: Aproximativ 10% din populația globului suferă de migrene, fie ele episodice sau cronice. Într-adevăr, există studii care arată o legătură între durata și severitatea migrenelor și kilogramele în plus. Unul dintre cele mai recente astfel studii îi aparține profesorului Marcelo Bigal și a fost prezentat la Congresul Academiei Americane de Neurologie. Împreună cu echipa sa de la Facultatea de Medicină „Albert Einstein” din New York, cercetătorul a interogat peste 140.000 de persoane și a ajuns la concluzia că excesul ponderal favorizează fenomenul care declanșează crizele de migrenă – dilatarea vaselor de sânge de la nivel cerebral. Potrivit profesorului Bigal, persoanele predispuse la obezitate manifestă riscuri de două ori mai crescute de a suferi de astfel de dureri de cap.

 De la câte kilograme în plus poate apărea acest risc suplimentar de a suferi de migrenă?

Nu se poate vorbi despre un anume număr de kilograme, ci mai degrabă de un indice de masă corporală crescut – mai mare de 30 –, dar și de obezitate abdominală.

Care-i mai exact rolul obezității în producerea și/sau agravarea cefaleei? Cum anume apare durerea de cap?

Migrena este o tulburare neurologică provocată de vasodilatația de la nivel cerebral, care se manifestă printr-o durere puternică, unilaterală, care poate dura între 4 și 72 de ore. Poate fi însoțită de greață, vărsături, fotofobie/fonofobie. Declanșarea unui episod migrenos poate fi evitat în mică măsură, controlând factorii declanșatori, care sunt multipli (anumite mâncăruri sau băuturi, oboseală, stres, nivel ridicat de hormoni). Obezitatea poate fi factor favorizant prin stilul de viață inactiv și prin excesul alimentar, nivelul ridicat de colesterol sau prin disfuncționalități la nivelul vezicii biliare.

 În ce măsură poate ameliora evoluția bolii scăderea în greutate?

Scăderea ponderală are multiple beneficii pentru întregul organism, nu doar în caz de migrene. Când se efectuează exercițiile fizice, inima funcționează mai bine, creierul primește mai mult oxigen și, astfel, mișcarea ajută și la reducerea episoadelor de migrenă. Pe de altă parte, diminuarea stratului de grăsime abdominală și scăderea colesterolului contribuie la buna funcționare a vezicii biliare și, pe cale de consecință, la atenuarea intensității episoadelor migrenoase.

 Cum diferențiem migrenele de durerile de cap obișnuite?

Migrenele sunt dureri unilaterale extrem de puternice și pulsatile în timp ce durerea de cap este difuză sau țintită, de intensitate oscilantă. O altă diferență este că o durere de cap simplă cedează la medicamente, pe când, în mare parte din cazuri, migrenele nu cedează la medicamente obișnuite, ci doar în cazul administrării unor medicamente speciale.

Ce tip de investigații se fac pentru stabilirea diagnosticului diferențial?

În mod obișnuit, diagnosticul de migrenă este bazat, în primul rând, pe istoricul clinic al pacientului și pe examenul neurologic normal. Însă, în condițiile în care cefaleea este un simptom comun multor patologii neurologice și nu numai, este necesară evaluarea prin imagistica cerebrală, de preferat rezonanța magnetică cerebrală (IRM) cu secvență specială de vase. În funcție de simptomele asociate, bilanțul paraclinic poate fi completat cu alte investigații specifice cum ar fi: analize de sânge venos, electroencefalogramă, puncție lombară, consult ORL, consult endocronologic mai ales dacă avem pacienți obezi.

„S-a demonstrat că există un efect benefic în ameliorarea durerilor dacă se consumă alimente precum: pește gras (somon, halibut, hering, macrou, ton, sardine, cod), semințe de in, nuci, ficat de cod, ciuperci crimini, varză și spanac, fructe de mare, lapte fortificat.”

Când trebuie să ne îngrijoreze migrena?

Migrena devine îngrijorătoare atunci când afectează calitatea vieţii și interferă cu îndatoririle de serviciu sau prezenţa la şcoală, prin creșterea frecvenței sau  răspunsul slab la tratamentul acut medicamentos al atacurilor migrenoase. Câteva semne care ar trebui să ne alerteze cu privire la durerile de cap ar fi: apariția lor pentru prima dată după vârsta de 50 de ani; schimbarea caracterului durerii; durerea este neobișnuită, poate fi caracterizată drept „cea mai gravă durere de cap simțită vreodată”; durerea se intensifică la tuse sau mișcare; durerile sunt însoțite de simptome ca febra, confuzia, tulburările vizuale, tulburările de vorbire, scăderea forței musculare sau convulsiile.

„Câteva obiceiuri simple din viața de zi cu zi ar putea reduce apariția crizelor migrenoase și acestea pornesc de la adoptarea unui regim alimentar corespunzător, efectuarea cu regularitate a unui set de exerciții fizice până la respectarea programului de somn.”

Cum putem trata în mod eficient migrenele?

Există multiple variante de tratament care trebuie individualizate în funcție de manifestările fiecărui pacient. Pentru atacul migrenos acut, prima alegere este reprezentată de analgezicele simple (aspirină, ibuprofen , paracetamol etc.), apoi, în caz de răspuns slab, se pot recomanda medicamente din clasa triptanilor. Profilaxia migrenei este indicată în funcție de frecvența atacurilor migrenoase care, de obicei, interferă cu calitatea vieții și care în mod ideal ar trebui stabilită în urma completării unui jurnal al durerii de cap.

Ce schimbări ale stilului de viață sunt necesare pentru a preveni migrenele?

Este recunoscut faptul că modificarea stilului de viață poate reduce frecvența migrenelor. Unele dintre măsurile care se impun în astfel de cazuri sunt: respectarea orelor de somn; tehnicile de relaxare, cum ar fi meditația sau yoga; urmarea unui regim alimentar adecvat, cu evitarea alimentelor care pot declanșa atacurile; exercițiile fizice regulate.

Concret, care sunt alimentele ce trebuie evitate?

Mezelurile, brânza maturată, alcoolul, în special vinul roșu, ciocolata, lămâia, înghețata, murăturile, ceapa.

„Pentru un management cât mai eficient al migrenei, este prioritară identificarea factorilor declanșatori ai durerii de cap. În acest sens, foarte utilă este completarea unui jurnal de migrenă.”