Medic cardiolog: „Aproape jumatate dintre romani sufera de dislipidemie”
In Romania, circa 60% din totalul deceselor inregistrate in fiecare an au drept cauza bolile cardiovasculare, o buna parte din acestea avand ca punct de plecare nivelul crescut de lipide din sange. Am vrut sa intelegem mai bine implicatia hiperlipidemiei in aparitia acestor afectiuni, dar si cum poate fi aceasta combatuta si am stat de vorba cu dr. Sanziana Moise, medic specialist cardiolog in cadrul Spitalului de Boli Cardiovasculare Angiomedica, din Bucuresti.
29.05.2017
Timp estimat de citire:
5 minute, 4 secundeUn numar tot mai mare de romani afla dupa ce-si fac analizele de sange ca au nivelul colesterolului si trigliceridelor marite. Cat de grava este, de fapt, situatia?
Dislipidemiile, care se traduc prin valori crescute ale colesterolului si/sau trigliceridelor in sange, sunt, alaturi de hipetensiunea arteriala, diabetul zaharat, fumatul si obezitatea, printre cei mai importanti factori de risc pentru aparitia bolilor cardiovasculare. In Romania, dislipidemiile afecteaza aproximativ 46% din populatie.
Care sunt valorile normale pentru lipidele din sange?
Nu exista o regula general valabila. Valorile colesterolului si trigliceridelor trebuie interpretate in functie de varsta, sex si comorbiditatile asociate. Astfel, decizia de initiere a tratamentului si valorile-tinta la care trebuie sa se ajunga in urma terapiei trebuie stabilite de catre medicul specialist.
„La fel de important ca efectuarea analizelor pentru evaluarea profilului lipidic este si interpretarea corecta a valorilor, care trebuie facuta in functie de particularitatile fiecarei persoane.”
Ce determina cresterea valorilor colesterolului si trigliceridelor?
Cauzele care duc la cresterea colesterolului pot fi impartite in mai multe categorii. Unele au legatura cu ereditatea, fiind determinate de aparitia unor mutatii genetice care duc la un dezechilibru intre procesul de formare si cel de degradare a colesterolului; aceste hiperlipemii familiale se asociaza cu cresterea severa a colesterolului in sange si ateroscleroza precoce. Alte cauze sunt cele legate de stilul de viata, respectiv aport caloric crescut, consum excesiv de grasimi saturate si carbohidrati, aport crescut de alcool. De asemenea, dislipidemiile pot aparea si secundar unor boli hepatice si renale cronice sau administrarii anumitor medicamente, asa cum sunt diureticele, contraceptivele orale, terapia de substitutie hormonala etc.
Cum putem afla daca hiperlipidemia este „mostenire de familie” sau dobandita? Ce investigatii se fac in acest sens?
Desi sunt boli grave, hiperlipidemiile familiale sunt destul de rare. Testele genetice joaca un rol important in stabilirea diagnosticului de certitudine, insa acestea trebuie luate in considerare dupa eliminarea celorlalte cauze de dislipidemie.
De la ce varsta e bine sa incepem monitorizarea profilului lipidic?
Profilul lipidic reprezinta un grup de teste care cuprinde dozarea colesterolului total, LDL-colesterol, HDL-colesterol si a trigliceridelor. La adultii cu varste de peste 20 ani, care nu prezinta factori de risc cardiovasculari, se indicata efectuarea unui profil lipidic complet o data la 5 ani. In cazul prezentei unor factori de risc, se recomanda efectuarea mai frecventa a acestor teste.
Care sunt principalele riscuri asociate hiperlipidemiei? Care este mai periculoasa: hipercolesterolemia sau hipertrigliceridemia?
Atat hipercolesterolemia, cat si hipertrigliceridemia duc la cresterea riscului de boala cardiovasculara. Totusi, deoarece studiile clinice au pus in evidenta o legatura directa intre scaderea LDL-colesterolului si reducerea riscului cardiovascular principal, tinta terapeutica este reprezentata de micsorarea nivelului de LDL din sange. O metaanaliza publicata recent, in care au fost incluse 19 studii, a aratat ca pentru fiecare mmol/l de scadere a LDL-colesterolului (40 mg/dl), mortalitatea generala a scazut cu 14%, evenimentele coronariene fatale si nonfatale – cu 27%, iar accidentele vasculare cerebrale – cu 22%.
„In sange, colesterolul circula sub forma a trei clase principale de lipoproteine: LDL (lipoproteine cu densitate mica), VLDL (lipoproteine cu densitate foarte mica) si HDL (lipoproteine cu densitate mare)”
Ce masuri recomandati pentru normalizarea nivelului de lipide in sange?
Schimbarea stilului de viata poate duce la imbunatatirea profilului lipidic, prin aceasta intelegand modificarea alimentatiei in sensul cresterii aportului de fructe si legume, de cereale integrale, peste si scaderea aportului caloric, a grasimilor saturate si a celor trans.
Cat de importanta este reducerea excesului ponderal pentru succesul tratamentului?
Scaderea ponderala chiar si cu 10-15% imbunatateste profilul lipidic si influenteaza in mod benefic ceilalti factori de risc cardiovasculari si, in plus, amelioreaza rezistenta la insulina.
In ce masura contribuie activitatea fizica la scaderea valorilor colesterolului si triglicerilor?
Activitatea fizica joaca un rol important in protectia cardiovasculara prin mentinerea unei greutati corporale adecvate, cresterea HDL-colesterolului, scaderea trigliceridelor, reducerea tensiunii arteriale. Se recomanda efectuarea a minimum 30 de minute de activitate fizica moderata in fiecare zi.
„Colesterolul este o substanta chimica regasita in mod normal in organism, el jucand un rol important in alcatuirea membranelor celulare, fiind precursor al unor hormoni – estrogen, progesteron, testosteron – si al sarurilor biliare implicate in procesul de digestie.”
Cat de utile sunt suplimentele alimentare in aceste cazuri?
Suplimentele alimentare singure nu pot duce la scaderea eficienta a colesterolului seric, ele pot fi folosite ca tratament adjuvant impreuna cu clasele specifice de medicamente hipolipemiante, insa decizia de a initia tratamentul trebuie sa ramana la aprecierea medicului.
Ce alimente sunt interzise persoanelor cu hiperlipidemie?
Grasimile saturate, asa cum sunt cele din unt, smantana, frisca si ale produse de origine animala, biscuitii dulci, cu crema sau cu branza, pateurile, saleurile, sticks-urile, briosele, croissantele, orice fel de foietaj, nucile, alunele, macul, stafidele, smochinle, curmalele, prunele uscate, fasolea, mazarea uscata, lintea, cartofii prajiti, legumele conservate in sare, sarea in exces, sosurile pe baza de maioneza, dressingurile din comert, budincile, checurile, sosurile preparate din lapte integral, supele-crema, prajiturile cu frisca, crema cu smantani sau unt, ciocolata, halvaua, martipanul si, in general, dulciuri concentrate.
Ce rol are fumatul in cresterea nivelului colesterolului si trigliceridelor? Explicati mecanismul?
Fumatul duce la scaderea nivelului de cholesterol bun (HDL-colesterol). Desi fumatul nu duce in mod direct la cresterea colesterolului rau (LDL-colesterol), el promoveaza oxidarea particulelor de LDL, crescand astfel capacitatea acestora de a se depozita la nivelul peretelui arterelor.
LDL-colesterol, zis si colesterolul rau este principala forma de colesterol din sange, reprezentand 60-70% din colesterolul total; el este asociat cu procesul de ateroscleroza si cu riscul de evenimente cardiovasculare: infarct miocardic, accident vascular cerebral. HDL-colesterol sau colesterolul bun reprezinta 20-30% din colesterolul total si are rolul de a proteja arterele impotriva aterosclerozei, prin extragerea colesterolului in exces si transportarea lui catre ficat pentru a fi eliminat. De aceea, nivelul de HDL-colesterol este invers proportional cu riscul de boala cardiovasculara.”
Natalia Talmacec
Alimentația potrivită pentru o digestie sănătoasă
26.09.2024