Hrana in functie de varsta

Timp estimat de citire:

6 minute, 8 secunde

Apetitul copiilor poate fi variabil
Copiii au cel mai variabil necesar si de multe ori parintii nu au o idee precisa despre cum sa aleaga portiile si felul alimentelor daca au doi sau trei copii de varste diferite. Este o mare diferenta intre portiile mici necesare unui scolar de 6-7 ani si cele uneori impresionante pe care le poate consuma un scolar de 12 ani. Copiii au nevoie sa primeasca ”material de constructie” pentru tesuturile in plina dezvoltare, adica proteine din lapte, branzeturi si carne. La fel de mult au nevoie de vitamine si minerale pentru procesul de crestere, deci de fructe si legume proaspete. Este bine sa nu uitam ca apetitul copiilor poate fi variabil si daca uneori refuza hrana oferita este preferabil sa ii convingem prin fractionarea alimentelor pe farfurii mai mici, frumos ornate si prin crearea unei ambiante placute si destinse la masa. Trebuie sa le refuzam placerea de a rontai mereu cate ceva si sa ii obisnuim sa respecte orarul meselor.

Poate cea mai dificila perioada si din punct de vedere al nutritiei este adolescenta. In patru sau cinci ani tinerii cresc in inaltime intr-un ritm impresionant ( 8-10 cm / an), greutatea ajungand sa se dubleze la finalul adolescentei. Pentru fete cresterea se accelereaza intre 11 si 15 ani, in timp ce baietii se dezvolta mai mult la 14-18 ani. Este intervalul cand nevoia de proteine este maxima. Necesarul energetic este mai mare decat in copilarie si de multe ori depaseste si nevoile parintilor. Acum produsele lactate sunt alimentul cheie. Adolescentii au nevoie de1200 mg calciu / zi. O alta prioritate nutritionala la aceasta varsta este fierul, componenta majora a hematiilor –  prin crestere la ambele sexe si prin aparitia menstruatiei la fete devine necesar un volum sporit de sange si un numar mai mare de hematii in circulatie. Comportamentul alimentar al adolescentilor poate fi surprinzator, cu alternarea perioadelor de ”regim” si a curelor de slabire cu momente de consum exagerat. Mesele in familie, cu mancare variata par a fi cea mai buna solutie.
    
Avem varsta arterelor noastre
Pentru femei, sarcina si alaptarea sunt perioadele care le pun in dificultate din punct de vedere al alimentatiei, le pot micsora capitalul de calciu si de fier din organism si le pot lasa cu ceva mai multe kilograme in plus decat isi doresc. Incepand cu al doilea trimestru de sarcina, nivelul colesterolului sanguin creste independent de ratia de lipide. Nu este cazul sa fie acum reduse drastic grasimile din alimente pentru ca primul ar avea de suferit fatul. Un consum mediu de uleiuri vegetale sau de unt este benefic. Sarea trebuie consumata cu moderatie. Pe perioada alaptarii mamele au nevoie de mai mult calciu, magneziu, fosfor, zinc, cupru si vitamine. O alta regula tine de un aport suficient de lichide, in medie cu 700-800 ml peste consumul zilnic obisnuit, minim 2,5 litri/ zi de apa plata, lapte sau sucuri naturale de fructe.

Se spune ca avem in general varsta arterelor noastre, un indicator mai fidel decat varsta biologica. Nu putem opri curgerea timpului dar speram sa ii putem atenua efectele. Un adult cu o nutritie echilibrata consuma din fiecare grupa de alimente, are zilnic in dieta lactate, carne slaba, fructe si legume, cereale. Pentru a ne pastra in forma avem nevoie de un bun echilibru hormonal, odihna suficienta si un aport sporit de antioxidanti. In cadrul reactiilor biochimice ale organismului se produc radicali liberi, substante ce pot duce la degradarea unor componente celulare. Acestia pot fi neutralizati de catre antioxidanti precum vitaminele A, C si E sau seleniul si zincul. Cele mai bune surse de antioxidanti sunt cele naturale. Fructele si legumele rosii sunt in general bogate in caroten, vitamina C poate fi luata din citrice, vitamina E este prezenta `n oleaginoase, uleiuri vegetale (mai ales cele presate la rece). Seleniul este prezent in carne si fructe de mare, zincul este mai accesibil prin consumul de carne rosie.

Etape din viata noastra
Menopauza, o etapa din viata femeii, odinioara putin discutata si insuficient studiata, a devenit in ultimele decenii un subiect controversat. Initial s-au stabilit neajunsurile determinate de scaderea hormonilor feminini. Doamnele intre 45-55 de ani pot sa prezinte, pe langa riscul de a dezvolta osteoporoza, simptome foarte suparatoare precum bufeuri, palpitatii, insomnii, astenie fizica marcata, tulburari de dispozitie. S-au inceput tratamente hormonale cu produse de sinteza, s-au obtinut beneficii majore in ceea ce priveste osteoporoza si manifestarile neplacute de la instalarea menopauzei, dar in timp s-a vazut ca unele dintre medicamente trebuie manevrate cu grija si cu repetarea periodica a analizelor. O varianta mai comoda au oferit-o hormonii extrasi din plante, cu reactii adverse mult reduse, dar deocamdata si cu beneficii insuficient argumentate. Calea de urmat ramane in continuare tratamentul recomandat de un medic specialist, la care puteti adauga estrogeni din surse alimentare: soia, mazarea, nucile sunt surse bogate in fitohormoni feminini (pe care organismul ii extrage si ii prelucreaza diferit, in functie de sexul si necesitatile celui ce ii consuma). Se mai recomanda consumul unor alimente cu rol protector – cerealele integrale, fructele, legumele si acizii grasi omega-3 polinesaturati din uleiul de peste scad riscul de boala cardiovasculara, protejand astfel inima si vasele.

Trecerea timpului este inevitabila, dar o alimentatie bine adaptata poate incetini modificarile la nivel fizic care au loc odata cu varsta a treia. Nu exista deocamdata un regim standard pentru cei intre 65 si 85 de ani sau peste, ci mai degraba o buna adaptare a obiceiurilor alimentare ale fiecaruia la nevoile organismului. Cu timpul nevoile energetice scad si de la o medie de 2000-2700 kcalorii/zi la un adult la 70 de ani 1700-1800 de kcalorii sunt suficiente. La varstnici se incetineste digestia, apare osteoporoza, creste preferinta pentru dulciuri, dar scade apetitul in general. Se recomanda consumul de proteine de calitate (carne slaba, pasare, peste, lactate, oua), uleiuri cu acizi grasi mono- sau polinesaturati (de masline, respectiv de soia, floarea soarelui), un surplus de calciu, fier si zinc, mese variate alaturi de familie, cu mentiunea ca portiile sunt mai mici iar cina trebuie sa fie usoara.