Dieta FODMAP, solutie contra balonarii, dar si a kilogramelor in plus

Timp estimat de citire4 minute, 58 secunde

Este o abordare dietetica de care vei auzi tot mai des de acum incolo. Destinata in mod special persoanelor care se confrunta cu probleme intestinale, aceasta se dovedeste a fi de mare ajutor si celor care isi propun sa-si subtieze silueta.

Termenul FODMAP vine din limba engleza, fiind acronimul pentru „Fermentable  Oligosaccharides, Disaccharides, Monosaccharides And Polyols”, care in traducere inseamna oligozaharide, dizaharide, monozaride si polioli fermentabili. Acesta face referire la un regim alimentar pus la punct de doi medici australieni, Sue Shepherd si Peter Gibson, pentru controlul suparatoarelor simptome care caracterizeaza sindromul intestinului iritabil (SII), o afectiune inca putin cunoscuta si inteleasa, de care, potrivit specialistilor, ar suferi intre 5 si 15% din populatia tarilor occidentale.

Ce anume reprezinta

In mod normal, carbohidratii pe care ii consumam sunt redusi pana la monozaharide absorbabile (glucoza, galactoza, fructoza) sub actiunea enzimelor digestive (amilaza salivara si pancreatica, dizaharidazele mucoasei intestinale – lactaza, maltaza, sucraza). Monozaharidele sunt, de regula, absorbite la nivelul primelor portiuni ale intestinului subtire (duoden si jejun). In cazul in care dieta contine carbohidrati mai greu digerabili, digestia este incetinita, absorbtia lor avand loc, de obicei, la nivelul ultimului segment al intestinului subtire (ileonul). Uneori insa, din cauza unui aport excesiv, a deficitelor enzimatice sau a altor tipuri de tulburari, carbohidratii pot ajunge in colon nedigerati sau partial digerati. Aici fie determina aparitia diareii, prin atragerea apei in lumenul intestinal, fie produc gaze si crampe, fiind supusi fermentatiei sub actiunea bacteriilor colonice.

Pentru imbunatatirea confortului digestiv sau in cazul in care ai un stomac sensibil, incearca suplimentul alimentar Gastrocalmin! 

Cum functioneaza

Pe scurt, dieta FODMAP prevede eliminarea, iar apoi reintroducerea progresiva in alimentatie a surselor de carbohidrati greu digerabili, care promoveaza balonarea si disconfortul abdominal. Asadar, se desfasoara in doua etape. Prima dureaza, in mod ideal, sase saptamani sau minimum doua, si impune excluderea din meniu a alimentelor bogate in fructoza, lactoza, fructani, galactani si polioli. Cu alte cuvinte, se renunta la carbohidratii-problema. In a doua faza, dupa ce organismul si-a resetat mecanismele de functionare la nivel digestiv, acestia sunt inclusi treptat si in cantitati mici. Scopul este de a depista alimentele care provoaca neplaceri, dar si in ce cantitate pot fi tolerate acestea. Pentru rezultate optime, aceasta etapa e indicat sa fie individualizata si efectuata, sub atenta monitorizare a unui medic nutritionist. Aceasta, desigur, in situatia in care simtomatologia digestiva este marcanta si exista suspiciunea sau certitudinea diagnosticului de SII.

Sub actiunea bacteriilor colonice, carbohidratii fermentabili sunt transformati in acizi grasi cu lant scurt (acetic, propionic, butiric) si foarte multe gaze (H2, CO2, metan), care se acumuleaza, determinand balonare si flatulenta.

Alimente de pus la index

Oligozaharidele, dizaharidele, monozaridele si poliolii fermentabili, adica FODMAP-urile, se gasesc intr-un numar mare de alimente, in concentratii care variaza in functie de natura lor, de dimensiunea portiilor, dar si de modul in care sunt preparate. De exemplu, partea alba a prazului abunda in FODMAP, in timp ce in partea verde prezenta lor e substantial mai mica. De asemenea, exista alimente cu continut moderat de FODMAP, care pot fi consumate fara probleme in „doze” mai mici. De pilda, daca mananci jumatate de avocado sau 200 g de fasole verde s-ar putea sa nu-ti cada bine, pe cand daca reduci aceste cantitati la jumatate vei avea parte de o digestie usoara si te vei simti excelent.

Regimul FODMAP ofera rezultate bune si in cazul persoanelor cu boala Crohn, dar si in cazul celor afectate de endometrioza si au simptome digestive. Efecte benefice au fost observate si  asupra colicilor infantile atunci cand dieta a fost urmata de mamele care alapteaza.

Lista „neagra”

Fructe Mere, pere, piersici, nectarine, prune, caise, mango, mure, cirese, avocado, lichi, pepene verde.
Legume Sparanghel, anghinare, sfecla rosie, broccoli, conopida, varza, varza de bruxelles, fenicul, fasole verde, ardei gras (rosu, verde si galben), usturoi, praz, ceapa, ceapa verde, porumb dulce, ciuperci.
Leguminoase Naut, linte, fasole, mazare.
Lactate Lapte (de vaca, oaie, capra), iaurt, inclusiv cel cu continut scazut de grasimi, branzeturi moi si proaspete (mascarpone, ricotta, urda), inghetata.
Cereale Grau, secara, orz.
Altele Miere, sirop de porumb, fructe confiate, sucuri de fructe, cicoare, inulina, fructoza, sorbitol – E420, manitol – E 421, xilitol – E967, izomalt – E953, maltitol – E965, rom.

Ce poti manca

Din fericire, exista suficiente alimente prietenoase cu sistemul digestiv pe care le poti consuma fara emotie in prima etapa a dietei. Pe langa carne (de preferat cea de vitel si pasare), oua, peste si fructe de mare, care nu contin deloc carbohidrati, sunt permise o multime de alte alimente care au in compozitie un procent scazut de FODMAP.

Lista „alba”

Fructe Banane (verzi), afine, grepfrut, struguri, pepene galben, kiwi, lamaie, lime, mandarine, clementine, cocos, portocale, fructul pasiunii, zmeura, capsune, papaya, ananas.
Legume Morcovi, muguri de bambus, telina, vinete, salata, arpagic, fasole verde, pastarnac, dovleac, sfecla elvetiana, rosii, rucola, castraveti, cartofi, ridiche, spanac, rubarba.
Lactate Lapte fara lactoza, lapte vegetal (de soia, orez, migadale), branzeturi semitari si tari (brie, chedar, camembert, feta, mozzarella, parmezan).
Cereale Orez, ovaz, porumb, quinoa
Altele Migdale, alune, nuci, seminte de pin, dovleac, susan, floarea-soarelui, glucoza, aspartam, zaharina, sirop de artar, vin si bere (in cantitate mica)

Talie mai supla

Chiar daca nu a fost gandita ca o metoda de slabit, dieta FODMAP favorizeaza, in multe feluri, scaderea in greutate. In primul rand, prin limitarea optiunilor alimentare, te conditioneaza sa fii mai cu bagare de seama la ceea ce pui in farfruie; te forteaza inclusiv sa nu mai consumi mancare procesata, despre care stim ca este bogata in calorii, dar saraca in substante nutritive valoroase. Apoi, pentru a avea controlul strict asupra meniului, te determina sa-ti gatesti mai des si, astfel, ajungi sa mananci mai sanatos, ceea ce, in definitiv, constituie un mare avantaj atat pentru sanatate, cat si pentru silueta. In plus, sa nu uitam ca imbunatateste digestia si te scapa de deranjanta distensie abdominala.

Studiile arata ca o dieta saraca in carbohidrati fermentabili reduce semnificativ simptomatologia la 68–76% din pacientii cu SII, iar majoritatea pacientilor se dovedesc complianti la acest tip de tratament si sunt multumiti de imbunatatirea calitatii vietii. 

Disclaimer: Informatiile din acest articol apartin exclusiv autorului acestui material si redau o experienta personala in lupta cu kilogramele in plus. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop informativ.
Rezultatele nu sunt tipice, pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori.

Lasă un răspuns

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si transmiterii de comentarii. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Sunt de acord cu politica de confidentialitate

Niciun comentariu

Politica de confidentialitate