Dieta climatariană – slăbești și protejezi mediul

Timp estimat de citire:

4 minute, 9 secunde

Ideea nu este nouă. “Climatarianismul” pur este realizabil și încă din 2012 un profesor de la Universitatea din Aberdeen a pus bazele teoretice ale unei diete care ar scădea amprenta personală de carbon cu 90%. Dieta urma să conțină paste, mazăre, ceapă, varză și plante înrudite, semințe de susan, fulgi de cereale și dulciuri. Desigur, o astfel de dietă nu sună deloc atrăgător, plus că nu e tocmai sănătoasă. Nici nu e de mirare, devreme ce dieta inițială a fost generată de un algoritm de calculator. Astăzi însă știm mai multe și este limpede că putem mânca și mai sănătos, și mai prietenos cu mediul înconjurător.

Ideile principale ale dietei climatariene:

• Are la bază dorința de a reduce emisiile de carbon;
• Se concentrează pe alimente produse local, de origine vegetală;
• Poate ajuta la profilaxia unor boli frecvente în lumea contemporană, care fac multe victime printre semenii noștri (hipertensiune arterială, boli autoimune etc.)

Mai mult, astăzi avem și aplicații care ne pot ajuta la întocmirea unei diete de acest tip.

Dar de ce ne-am hotărî să facem schimbări la nivel de alimentație?!

Nu ajunge dacă reciclăm, mergem cu bicicleta și renunțam la desele călătorii cu avionul?! Ei bine, producția de alimente creează 20-30% din emisiile de carbon în fiecare an, la nivelul întregului glob. Alimentele de origine animală, mai ales carnea de vită, contribuie la emisii cu mult mai mari decât alimentele bazate pe plante (cam 57%, față de 29%). Tocmai de aceea, dieta climatariană se bazează pe alimente vegetale produse local. Următoarele grupe de alimente trebuie introduse sau păstrate în dietă. O să recunoști, desigur, ca este vorba de alimente foarte sănătoase, care sunt prezente în toate recomandările de stil de viață sănătos. Cine să fi știut ca sunt benefice și pentru mediul înconjurător?!

• Lintea și fasolea uscată – sunt deja eroii alimentației, dar iată că ele sunt și eroii impactului redus pe mediu. Înlocuiește carnea cu linte și îți va mulțumi și corpul tău, și mediul în care trăiești.
• Legume și fructe de sezon, produse local – amprenta de carbon a acestor produse este oricum mică. La asta se adaugă faptul că producția locală și consumul în sezon reduc necesitatea de procesare, împachetarea, transportul și deprecierea, ultima rezultând în produse care trebuie aruncate.
• Cereale integrale (pâine neagră, orez brun, paste din făină integrală etc.). Au numeroase beneficii pentru sănătate, iar procesarea redusă și consumul energetic mic pentru obținere sunt prietenoase cu mediul, având o amprentă mică de carbon.
• Nucile și semințele – cele mai prietenoase cu mediul sunt arahidele (care au și multe proteine), alunele de pădure, semințele de floarea-soarelui, dovleac și pepene.
• Carnea de pasăre – dacă producția de carne de vită necesită mult sol, multă apă și duce la mari emisii de carbon, carnea de pasăre le înjumătățește și astfel impactul dietei tale pe mediu va scădea.

Este clar că dieta climatariană ajută nu numai mediul. Carnea procesată, mezelurile au fost asociate în toate studiile cu o creștere a incidenței bolilor de inimă, a hipertensiunii arteriale, a tulburărilor digestive și a unor tipuri de cancer. Dieta climatariană, bazându-se pe alimente puțin procesate, mai ales de origine vegetală, reduce riscul de diabet, hipertensiune, boli de inimă și autoimune, crescând vitalitatea, sănătatea mentală și, sperăm noi, longevitatea.

Dacă ți se pare o dietă greu de urmat, încearcă aceste “trucuri”:

• Începe prin a adăuga la fiecare masă produse de origine vegetală.
• Apoi schimbă o masă întreagă, alcătuind-o exclusiv din produse prietenoase cu mediul (de exemplu, micul dejun sau mesele de weekend).
• Redu consumul de alimente procesate în ansamblu.
• Încearcă să mănânci mai puține alimente preambalate.
• Cumpăra mâncare în limitele necesităților, ca să nu rămână surplus care ajunge la lada de gunoi.
• Dacă ai mâncare rămasă pe care nu vrei să o consumi pe loc, pune-o la congelator și o vei mânca mai târziu.

Din câte vezi, nu sunt măsuri excepționale. Însă cu fiecare pas, oricât de mic, ne ajutăm pe noi înșine să fim mai sănătoși și să avem un impact negativ cât mai mic pe mediul înconjurător.