Cum să îți scazi colesterolul “rău” în 4 etape
Dacă în trecut “aveau colesterol” doar bunicile, azi auzim tot mai des astfel de afirmații la vârste tinere. De fapt, colesterol avem toți, pentru că este o substanță cu funcții biologice importante în corpul nostru care, de altfel, o și sintetizează. Problema o reprezintă aportul de colesterol și grăsimi saturate din mâncare. De aici s-au născut două noțiuni, colesterolul “bun” și colesterolul “rău”, care te pot lămuri despre ce este vorba.
14.02.2023
Timp estimat de citire:
5 minute, 7 secundeCu toții avem în sânge colesterol “bun”, HDL, și colesterol “rău”, LDL. O anumită cantitate de colesterol “rău” este normală, dar prea mult strică. Limitele prescrise au variat în timp, valoarea cea mai utilizată astăzi fiind pragul de 100 mg/dl. Ținta noastră ar trebui să fie să avem LDL sub acest prag, deși cardiologii coboară ștacheta pe la 70, pentru a evita problemele cardiace pe termen lung.
Colesterolul “rău” – valori:
- Ideal – sub 100 mg/dl
- Ceva mai mare decât normal – 100-129 mg/dl
- Crescut la limită – 130-159 mg/dl
- Mare – 160-189 mg/dl
- Foarte mare – 190 mg/dl și peste
Cele mai importante cauze care stau la originea colesterolului mare sunt:
- consumul de alimente bogate în colesterol, grăsimi saturate și grăsimi trans
- inactivitatea sau nivelurile scăzute de efort
- obezitatea sau excesul de greutate
- fumatul
- vârsta înaintată
- antecedentele familiale (genetica)
- anumite afecțiuni medicale subiacente
- anumite medicamente
- rasa
- sexul
E clar că unele pot fi modificate, altele nu. Să spunem că la analizele anuale ți-a ieșit mare colesterolul rău. Ce-i de făcut?! Sunt 4 pași importanți de urmat, fiecare adăugându-se treptat, dacă cel dinainte nu a dat rezultatele scontate. Pașii 1 și 2 trebuie aplicați simultan:
- Dieta: dacă ai kilograme în plus, trebuie să slăbești. Este un imperativ major care dă rezultate verificate. La asta se adaugă adoptarea unei diete sănătoase pentru inimă. Sunt multe și deloc restrictive. Una din ele ți se va potrivi cu siguranță. Dacă nu vrei să adopți o dietă ca atare, ci să îți faci propria dieta, Asociația Americană a Inimii recomandă următoarele alimente:
- alimente sărace în grăsimi saturate (bucăți slabe de carne fără piele, lactate cu conținut scăzut de grăsimi);
- grăsimi sănătoase, puțin procesate, precum cele găsite în pește, avocado, semințe și nuci;
- fructe și legume, cu excepția cartofilor albi;
- alimente făcute mai degrabă din cereale integrale decât din cele rafinate, cum ar fi pâinea integrală și pastele;
- proteine, în mare parte din plante și tipuri slabe și cât mai puțin procesate de carne;
- cel puțin două mese pe săptămână cu pește gras.
Există și alimente de care trebuie să te ferești cât mai mult, mai ales că mai și îngrașă:
- carne roșie și carne grasă;
- produse lactate cu grăsime, cum ar fi lapte integral, smântână, înghețată, unt și brânză;
- produse de patiserie făcute cu grăsimi saturate și trans, cum ar fi gogoși, prăjituri, foitaje;
- alimente au „uleiuri hidrogenate”;
- uleiuri tropicale, cum ar fi uleiurile de nucă de cocos, palmier și sâmburi de palmier;
- grăsimi solide, cum ar fi shorteningurile, margarina și untura;
- mâncarea prăjită;
- alimentele cu multă sare;
- dulciurile și băuturile îndulcite cu zahăr;
Dacă totuși e mai simplu să urmezi o dietă, adoptă diete cum sunt cea mediteraneeană, cea flexitariană sau vegană sau chiar dieta DASH, folosită de regulă pentru ținerea sub control a hipertensiunii arteriale. Și nu uita: există diete total contraindicate – keto și Atkins, care sunt dușmanii declarați ai aparatului cardiovascular.
- Alte schimbări de stil de viață: renunță la fumat și fă foarte multă mișcare. Te ajută și la slăbit, și la arderea grăsimilor și la scăderea LDL.
La foarte multe persoane pașii 1 și 2 dau rezultate în maximum 6 luni. Dacă vorbim de persoane care aveau o dietă și un stil de viață complet neadecvate anterior, rezultatele pot apărea și mai repede.
Daca LDL nu scade, medicul poate recomanda:
- Administrarea unor suplimente care scad LDL. Cele mai multe le știi, este vorba de fibre alimentare care leagă atât colesterolul alimentar, cât și pe cel endogen, scăpându-te de el prin eliminarea fecală. Cele mai bune și mai lipsite de efecte negative sunt suplimentele care au beta-glucani din ovăz, cu acțiune de mult dovedită de scădere a colesterolului “rău”. Sub îndrumare medicală se poate folosi și vitamina B3, niacina.
- Administrarea de medicamente care scad LDL. Desigur, ele nu se iau decât cu recomandarea expresă a medicului, care poate alege produsul care ți se potrivește. La ora actuală cele mai folosite sunt statinele: atorvastatin, fluvastatin, lovastatin, pravastatin, rosuvastatin calcium, simvastatin. Deși au fost uneori criticate pentru eventuale efecte adverse, ele se administrează de mult timp și s-a dovedit ca efectele colaterale sunt rare și pot fi evitate prin schimbarea produsului. Nu numai că scad eficient colesterolul rău, dar au și alte efecte pozitive, cum ar fi stabilizarea plăcii de aterom. Eficiența lor ridicată face ca scăderea LDL să se vadă după 6-8 săptămâni.
În concluzie, dacă ai colesterolul rău în creștere, trebuie întâi să iei măsuri care țin de stilul de viață și să îți modifici dieta. Nu toate dietele pentru slăbit sunt bune și trebuie să te ferești mai ales de cele cu multe lipide și cu carbohidrați complecși deficitari. Nu uita că cel mai important este să îți alegi dieta potrivită și să o urmezi pe termen lung.
Xantelasma: legătura dintre colesterol și petele galbene
09.12.2024