Cele “10 porunci” ale dietei mediteraneene tradiționale

Timp estimat de citire:

2 minute, 49 secunde

S-a dovedit că dietă tradițională mediteraneană are beneficii semnificative pentru sănătate. Studii recente au arătat și că acest tip de alimentație poate reduce riscul de demență și poate ameliora simptomele depresiei și anxietății.

Pe lângă beneficiile sale dovedite în prevenirea atacurilor de cord și, în general, în promovarea unei vieți mai lungi, s-a demonstrat că ajută la evitarea diabetului zaharat, precum și la prevenirea cancerelor de intestin și prostată.

O dietă simplă, complicată în prezent

Dar o abordare cu adevărat mediteraneană a alimentației, în special cum este cea din insula Creta, nu este la fel de simplă pe cât pretind cele mai multe cărți de bucate și site-uri de profil. Deși o mulțime de rețete sunt promovate ca mediteraneene, nu sunt neapărat cele pe care cercetările le-au indicat ca fiind atât de bune pentru noi, spune Catherine Itsiopoulos de la Universitatea La Trobe din Melbourne. De fapt, în majoritatea cazurilor nu sunt, spune ea. Asta pentru că autorii cărților de bucate tind să se concentreze pe alimentele festive și pe deserturile din regiune, afirmă cercetătoarea specializată în dieta mediteraneană. „Când oamenii se gândesc la dieta mediteraneană, se gândesc întotdeauna la souvlaki, gyros și la toate celelalte feluri de mâncare din carne”, spune ea.  

“Dieta omului sărac”

Dar dieta, renumită datorită studiile de sănătate revoluționare care datează din anii ‘60, era tipic țărănească, în mare parte vegetariană, spune cercetătoarea. “Este vorba de o dietă a omului sărac. Nu conținea multă carne, ci doar puțin pește, deoarece era mai ușor de obținut… În primul rând, vechii greci au trăit cu alimente vegetale și leguminoase ca sursă principală de proteine ​​și lactate fermentate, cum ar fi iaurt “, spune profesorul Itsiopoulos. 

Cele 10 porunci

Specialista a întocmit aceste 10 porunci pentru a arăta clar ce implică dieta mediteraneană tradițională:

– Utilizează ulei de măsline extravirgin ca principală sursă de grăsime adăugată (folosește în jur de 60 ml / zi);

– Mănâncă legume la fiecare masă (include 100 g legume cu frunze, 100 g roșii și 200 g  alte legume/zi);

– Include cel puțin două mese de leguminoase (250 g porția) pe săptămână;

– Consumă cel puțin două porții de pește (150-200 g) pe săptămână și include pești uleioși;

– Consumă porții mai mici de carne (carne de vită, miel, porc și pui) și mai rar (nu mai mult de o dată sau de două ori pe săptămână);

– Mănâncă fructe proaspete în fiecare zi, fructe uscate și nuci ca gustări sau desert;

– Mănâncă iaurt în fiecare zi (aproximativ 200 g) și brânză cu moderație (30-40 de grame pe zi);

– Include pâine integrală și cereale integrale la fiecare masă (vizează 3-4 felii de pâine pe zi);

– Consumă vin cu moderație (o porție standard pe zi, de aproximativ 100 ml), întotdeauna la mese. Nu face asta în fiecare zi. Încercă să legi câteva zile fără alcool pe săptămână;

– Mănâncă dulciuri sau băuturi dulci numai la ocazii speciale.

Sursa: www.abc.net.au/news/

Disclaimer: Informatiile din acest articol apartin exclusiv autorului acestui material si redau o experienta personala in lupta cu kilogramele in plus. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop informativ.
Rezultatele nu sunt tipice, pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori.

Lasă un răspuns

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si transmiterii de comentarii. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Sunt de acord cu politica de confidentialitate

Niciun comentariu

Politica de confidentialitate