Care sunt cei mai periculoși 10 aditivi alimentari?
Fac alimentele mai apetisante, conferindu-le un gust ademenitor și o culoare mai plăcută, dar și un termen de valabilitate mai lung. Există o listă lungă de aditivi alimentari, pe care îi regăsim trecuți cu scris mărunt pe etichete. Dacă unii dintre ei sunt oarecum inofensivi, pe alții am face bine să-i evităm. Află ce nume poartă și ce probleme pot cauza.
03.12.2020
Timp estimat de citire:
9 minute, 7 secundeÎn țările dezvoltate, ultimele decenii au fost marcate de o creștere a consumului de alimente „ultraprocesate”. Vorbim de un tip de hrană ultransformată, produsă prin mai multe procese fizice, biologice și / sau chimice, având în compoziție diverși aditivi alimentari.
Ce sunt aditivii alimentari și la ce folosesc?
Pe scurt, definim drept aditivi alimentari orice substanțe care nu se consumă ca aliment în sine. Nu sunt folosite nici ca ingrediente constituente ale unui aliment. Cu sau fără valoare nutritivă, ele se adaugă intenționat, cu un scop tehnologic (incluzând modificări senzoriale) în timpul procesării, ambalării, transportului sau depozitării unui aliment. În total, există 24 de categorii de aditivi alimentari. Aceștia sunt grupați după funcțiile lor: acidifianți, aromatizanți, afânători, agenți de spumare, de îngroșare, antiaglomeranți, antioxidanți, coloranți, corectori de aciditate, conservanți, stabilizatori, umectanți etc.
În Uniunea Europeană, este autorizată folosirea a peste 330 de aditivi alimentari. Crezi că e un număr prea mare? Ei bine, află că, în lume, se cunosc peste 10.000 de aditivi alimentari! Substanțele aprobate în UE în calitate de aditivi alimentari poartă un cod alfanumeric, începând cu litera E urmată de 3-4 cifre. Din acest simplu motiv, li se mai spune și E-uri. Puțină lume știe însă că această litera „E” garantează faptul că aditivul în cauză a fost testat minimum 6 ani, iar apoi evaluat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). Numărul care însoțește litera „E” nu are vreo semnificație anume. Pur și simplu, marchează ordinea cronologică în care respectivii aditivi alimentari au fost puși în evidență.
Legea etichetării permite inscripționarea aditivilor alimentari fie cu acest cod alfanumeric, fie cu denumirea chimică. În ultimul timp, producătorii preferă cea de-a doua variantă. De ce? Pentru a nu atrage atenția consumatorului că este vorba de E-uri, adică de aditivi alimentari.
Lista celor mai periculoși 10 aditivi alimentari
Anumiți aditivi alimentari se disting prin potențialul lor de efecte adverse asupra sănătății. Cauzează probleme în special cei din clasele coloranților azoici, conservanților chimici și a edulcoranților sintetici. Dacă sunt consumați frecvent, acești aditivi alimentari pot bloca absorbția unor vitamine și pot deregla funcția unor glande endocrine. De asemenea, pot perturba balanța foame-sațietate, contribuind astfel la câștigul ponderal. Sunt studii care pun pe seama lor creșterea prevalenței unor cancere, dar și a unor boli neurodegenerative etc. Pentru a-ți reduce riscurile, citește cu atenție etichetele produselor pe care le cumperi. Dacă acestea conțin aditivi alimentari potențial periculoși, mai bine lasă-le pe raft și treci mai departe. Ca să-ți fie mai simplu să te orientezi, ți-i prezentăm, pe scurt, în continuare.
Indulcitorii artificiali
Îi regăsim în foarte multe alimente și băuturi dietetice, etichetate ca fiind „fără zahăr”. Se folosesc pentru a intensifica gustul dulce, reducând în același timp conținutul de calorii. Din această categorie de aditivi alimentari fac parte aspartamul (E951), sucraloza (E955), zaharina (E954) și acesulfam K sau acesulfamul de potasiu (E950). Deși, în general, sunt considerați siguri pentru majoritatea oamenilor atunci când sunt consumați cu moderație, sunt voci care afirmă contrariul. Aspatamul bunăoară este unul dintre cei mai controversați aditivi alimentari. Unii oameni de știință îl cataloghează drept un îndulcitor artificial toxic. Printre daunele provocate s-ar număra: durerile de cap, ameţeala, oboseala, spasmul muscular, depresia, tulburările de vedere, demența, boli renale etc.
De asemenea, unele studii au arătat că aspartamul ne-ar putea îngrășa, crescând consumul de carbohidraţi şi cantitatea de grăsimi stocate. De altfel, două cercetări separate publicate în „Physiology and Behavior“ au relevat că îndulcitorii fără calorii sau cu putere calorică mică pot modifica semnificativ apetitul, aspartamul producând cele mai pronunţate efecte. Un alt raport medical publicat în „Preventive Medicine“ a subliniat că femeile care utilizează îndulcitorii artificiali sunt multe mai predispuse să ia în greutate decât cele care nu obişnuiesc să-i folosească.
E621 sau glutamatul monosodic
Are rolul de potența savoarea alimentelor și este de departe unul dintre cei mai titrați aditivi alimentari. E621 este folosit pentru îmbunătățirea gustului într-o largă varietate de alimente: mezeluri, supe la plic, sosuri pentru grătar, dressing-uri pentru salate, semipreparate etc. Conform unor experți, glutamatul monosodic ar fi, de fapt, o excitoxină. Astfel, dincolo de faptul că ne seduce papilele gustative și ne stimulează să mâncăm mai mult, acesta ne-ar pune în pericol integritatea celulelor nervoase. Unele studii au corelat excitoxinele cu un risc mai mare de leziuni cerebrale și boli neurologice. Sunt necesare însă studii suplimentare și de o mai mare amploare pentru verificarea acestor ipoteze. În ultimii ani, glutamatul monosodic a mai fost acuzat de declanșarea unor crize de astm, dar și de creșterea frecvenței durerilor de cap.
Grăsimile trans
Este cel mai periculos tip de grăsimi pe care îl putem consuma. Vorbim, de fapt, de uleiuri vegetale care au fost supuse hidrogenării, pentru a le face solide la temperatura camerei. Acestea se folosesc pe scară largă în industria alimentară pentru a conferi mâncării un gust mai bun, dar și un termen de valabilitate mai lung. Le găsim într-o multitudine de produse: biscuiți, brioșe, checuri, covrigei, foietaje, aluaturi de plăcintă, popcorn, alimente prăjite etc. Grăsimile trans dăunează sănătății prin prisma faptului că afectează profilul lipidic: cresc nivelul de colesterol „rău” (LDL) și-l scad pe cel colesterol „bun” (HDL). Unul dintre numeroasele studii care le-au pus în evidență efectele negative a relevat o creștere cu 50% a riscului de infarct în rândul celor care le consumau în cantitatea cea mai mare. Alte studii au demonstrat că grăsimile trans cresc și riscul de diabet.
Coloranții alimentari
În ultimii ani au apărut multiple îngrijorări în legătură cu siguranța consumului coloranților Albastru briliant (E133), Roșu #40 (E124) și Galben #6 (E110) și tartrazina (E102), care colorează în nuanțe de galben-lămâie. Sunt studii care sugerează că acești aditivi alimentari ar promova hiperactivitatea la unii copii. De asemenea, unii experți îi consideră cancerigeni, iar alții susțin că ingestia lor ar produce reacții alergice, ar afecta ficatul, dar și rinichii. Acești coloranți artificiali se folosesc în băuturi carbogazoase, bomboane, produse de cofetărie, jeleuri, produse lactate, produse din carne și din pește, cereale pentru micul dejun etc.
Nitratul de sodiu
Este unul dintre cei mai folosiți conservanți alimentari. Pe lângă faptul că inhibă bacteria Clostridium Botulinum, acest aditivi alimentar (E251) are și rol de fixare a culorii produselor din carne și pește. În felul acesta, nu doar că prelungește termenul de valabilitate al produselor, ci le face să pară mai proaspete. Nitratul de sodiu devine periculos pentru organism, deoarece o parte din el se transformă în nitrit de sodiu. Acesta din urmă reacționează cu proteinele, formând nitrozamine, substanțe clasificate drept cancerigene pentru om.
E221 sau sulfitul de sodiu
Acest aditiv alimentar are rol de conservant și este utilizat preponderent în vinificație, dar și în multe alimente procesate. Potrivit Agenției Alimentelor și Medicamentelor (FDA) din SUA, aproximativ una din 100 de persoane este sensibilă la sulfiții din alimente. Majoritatea acestor indivizi sunt astmatici, sugerând existența unei corelații între astm și consumul de sulfiți. Persoanele sensibile la acești aditivi pot prezenta dureri de cap, probleme de respirație și erupții cutanate.
E220 sau dioxidul de sulf
Conservat cu spectru larg de acțiune, dioxidul de sulf face parte din categoria celor mai utilizați aditivi alimentari. Este folosit pentru stabilizarea vitaminei C în diverse produse acide și ajută la prevenirea decolorării vinului. Ca și sulfitul de sodiu, aditivul alimentar E220 poate provoca unele reacții adverse la persoanele mai sensibile.
Benzoatul de sodiu sau E211
Având acțiune bacteriostatică și fungistatică, este intens folosit pentru conservarea alimentelor, fiind eficient mai ales în medii ușor acide. În combinație cu acidul ascorbic (vitamina C naturală sau artificială – E300), benzoatul de sodiu produce benzen, o substanță toxică pentru organismul uman. Unele studii au asociat benzenul cu un risc mai mare de leucemie și alte tipuri de cancer, în timp ce altele n-au găsit nicio legătură între nivelurile reduse de benzen, pe fondul consumului de alimente cu E211, și cancer.
BHA sau E320
Butilhidroxianisol (BHA) este un conservant adăugat în cereale, gumă de mestecat, chipsuri de cartofi, cârnați, uleiuri vegetale, bomboane etc. Acesta împiedică râncezirea și modificarea culorii și aromelor. BHA este o substanță oxidantă și promovează stresul oxidativ. Cercetările efectuate până acum au avut rezultate contradictorii. Unele au arătat că acest aditiv alimentar nu prezintă efecte adverse, iar altele că poate contribui la apariția cancerelor.
BHT sau E321
Butilhidroxitoluen (BHT) este adesea folosit împreună cu BHA, având acțiuni similare. Există opinii potrivit cărora ar putea declanșa sindromul de hiperactivitate și deficiență de concentrare a atenției (ADHD). De asemenea, i s-au atribuit efecte estrogenice și cancerigene.
Concluzii și recomandări
Nocivitatea aditivilor alimentari este greu de cuantificat. Pe de o parte, același E poate fi luat în decursul unei zile din mai multe alimente care îl conțin: un suc, o bomboană, biscuiți, un produs de patiserie etc. Pe de altă parte, în decursul aceleiași zile, putem ingera o mare varietate de aditivi alimentari.
Mai mult, efectele toxicologice ale E-urilor nu pot fi evaluate corect. Și asta din cauza interacțiunii lor pe termen scurt, mediu și lung cu alte substanțe. Ne referim aici la poluanții din alimente (metale grele, reziduuri de îngrășăminte, pesticide, ftalați, bisfenol A), la alcool, dar și fumat. Aceste interacțiuni complexe pot agrava impactul consumului de aditivi alimentari. Tocmai de aceea, până când oamenii de știință vor lămuri aceste aspecte, e rațional să încercăm să limităm pe cât posibil consumul lor. Până la urmă, reducerea consumului de produse cu aditivi alimentari ne îndreaptă către o dietă mai sănătoasă, bazată pe alimente naturale, mai puțin procesate.
Alimente bogate în colagen. Surse naturale de colagen
20.09.2024