Ateroscleroza – cauze, simptome, complicații, regim alimentar

Timp estimat de citire:

7 minute, 37 secunde

Ateroscleroza afectează în principale arterele mari și medii, iar în timp, îngustarea lor poate provoca blocaje ce pun în pericol sănătatea inimii și a creierului. Astfel, ateroscleroza este un factor de risc major în dezvoltarea unor condiții grave, precum infarctul miocardic ori accidentul vascular cerebral.

Ce cauzează ateroscleroza

Nu este întotdeauna clar cum începe ateroscleroza sau ce o cauzează. Dar medicii apreciază că boala începe atunci când endoteliul, stratul subțire de celule care căptușește interiorul arterelor, suferă daune.

Ateroscleroza începe adesea în copilărie și continuă să se dezvolte pe tot parcursul vieții. Este o boală care se dezvoltă treptat, prin acumularea plăcilor de aterom sau prin îngroșarea pereților arteriali, proces care este adesea însoțit de inflamație.

Cei mai importanți factori care contribuie la dezvoltarea aterosclerozei sunt:

• Colesterolul ridicat, în special nivelurile mari de colesterol LDL, cunoscut sub numele de „colesterolul rău”
• Hipertensiunea arterială
• Fumatul
• Diabetul
• Obezitatea
• Sedentarismul
• Factorii genetici
• Stresul cronic

Aceste cauze, combinate sau nu, duc la deteriorarea treptată a arterelor, favorizând apariția aterosclerozei și complicațiilor sale severe, care pot afecta grav sănătatea cardiovasculară.

Ateroscleroza – simptome

Stadiile incipiente ale aterosclerozei adesea nu provoacă simptome. Acestea pot apărea prima dată atunci când organismul este supus unui stres fizic sau emoțional, moment în care are nevoie de mai mult oxigen.

Unele persoane pot să nu observe simptome până când acumularea de plăci nu cauzează probleme serioase. De aceea, pentru a preveni complicațiile grave, este important să efectuați controale medicale regulate, care pot ajuta la depistarea timpurie a acumulării de placă.  Altfel, este posibil să nu aveți simptome până când artera nu este aproape închisă sau până când nu aveți un atac de cord sau un accident vascular cerebral.

Ca să evitați, începând cu vârsta de 20 de ani, verificați-vă în mod regulat tensiunea arterială, indicele de masă corporală, colesterolul și trigliceridele.

De reținut însă, ateroscleroza nu afectează doar vasele de sânge ale inimii, ci poate apărea în orice arteră din corp. Totuși, de cele mai multe ori, aceasta se manifestă în arterele majore care furnizează sânge către inimă, creier, stomac, picioare și rinichi. De aceea, simptomele variază în funcție de arterele afectate și de gradul de îngustare sau blocaj, astfel:

Simptomele legate de arterele coronare:

• Aritmie, bătăi neobișnuite ale inimii
• Durere sau presiune în partea superioară a corpului (piept, brațe, gât sau maxilar) – cunoscută sub numele de angină
• Dificultăți de respirație

Simptomele legate de arterele care furnizează sânge către creier:

• Amorțeală sau slăbiciune în brațe sau picioare
• Dificultăți în vorbire sau înțelegerea celor care vorbesc
• Mușchi faciali căzuți
• Paralizie
• Cefalee severă
• Probleme de vedere la unul sau ambii ochi

Simptomele legate de arterele brațelor, picioarelor și pelvisului:

• Durere de picior la mers, cunoscută sub denumirea de claudicație intermitentă
• Amorțeală
• Picioare reci
• Dureri sau arsuri la degetele de la picioare și/sau la picioare atunci când sunteți în repaus
• Răni sau infecții frecvente pe picioare, care nu se vindecă

Simptomele legate de rinichi:

• Hipertensiune arterială
• Insuficiență renală

Ateroscleroza – complicații

Ateroscleroza poate duce la complicații grave atunci când plăcile de aterom blochează sau îngustează mult arterele, afectând circulația sângelui și aportul de oxigen către organele vitale. Printre cele mai frecvente complicații ale aterosclerozei se numără:

Infarctul miocardic

Dacă ateroscleroza afectează arterele coronare care alimentează inima, poate duce la blocaje complete ale acestora, provocând un atac de cord. Acest blocaj poate fi cauzat de formarea unui cheag de sânge pe o placă de aterom ruptă.

Accidentul vascular cerebral (AVC)

Ateroscleroza poate afecta arterele care furnizează sânge creierului. Blocarea sau îngustarea acestora poate reduce fluxul de sânge și oxigen în creier, ducând la un accident vascular cerebral.

Boala arterială periferică

Când arterele care furnizează sângele în membrele inferioare sunt afectate de ateroscleroză, poate apărea o circulație sanguină deficitară, cauzând dureri, amorțeală, crampe și chiar cangrenă în cazuri severe. Aceasta este cunoscută și sub denumirea de boală arterială periferică.

Anevrismele

Ateroscleroza poate duce la slăbirea pereților arteriali, ceea ce poate provoca dilatarea acestora și formarea unui anevrism (o zonă dilatată a unei artere). Dacă un anevrism se rupe, poate provoca sângerări interne severe și poate pune viața în pericol.

Insuficiența renală

Ateroscleroza care afectează arterele ce alimentează rinichii poate reduce fluxul de sânge către aceștia, ceea ce poate duce la insuficiență renală, o afecțiune gravă care poate necesita dializă.

Hipertensiune arterială

Ateroscleroza poate contribui la creșterea tensiunii arteriale, deoarece îngustarea arterelor crește rezistența la fluxul sanguin. Acest lucru poate duce la hipertensiune arterială, care, la rândul său, crește riscul de atac de cord, accident vascular cerebral și insuficiență renală.

Boala carotidiană

Ateroscleroza poate afecta arterele carotide (care furnizează sânge creierului), crescând riscul de accident vascular cerebral și alte complicații cerebrale.

În ultimele trei decenii însă, rata mortalității cauzate de ateroscleroză a scăzut cu 25%, datorită tratamentelor medicale tot mai avansate și îmbunătățirii stilului de viață.

Regimul alimentar în prevenirea aterosclerozei

Hrana nesănătoasă asociată cu o dietă dezechilibrată reprezintă în prezent cel mai important factor de risc pentru mortalitatea asociată aterosclerozei. Implementarea recomandărilor actuale de nutriție poate aduce beneficii considerabile  în prevenirea primară și secundară a acestei boli. Așadar, regimul alimentar joacă un rol foarte important în prevenirea și gestionarea acestei afecțiuni.

Unul dintre cele mai importante aspecte ale regimului alimentar pentru prevenirea aterosclerozei este reducerea grăsimilor nesănătoase, cum sunt grăsimile saturate și grăsimile trans. Acestea contribuie la formarea plăcilor de aterom pe pereții arterelor. Grăsimile saturate se regăsesc în alimentele de origine animală, cum ar fi carnea grasă, produsele lactate integrale, untul și brânza, iar grăsimile trans se găsesc în produsele procesate, cum ar fi margarina și produsele de patiserie.

Pentru a reduce riscul de ateroscleroză, este recomandat să se înlocuiască aceste grăsimi cu grăsimi sănătoase, cum ar fi cele mononesaturate și polinesaturate. Surse excelente de grăsimi sănătoase includ uleiul de măsline, avocado, nucile și semințele, precum și peștele gras, care conține acizi grași omega-3.

Fibrele alimentare sunt obligatorii pentru menținerea sănătății cardiovasculare, deoarece ajută la scăderea nivelului de colesterol din sânge, reducând astfel riscul de ateroscleroză. Fibrele solubile, care se găsesc în alimente precum ovăzul, legumele, fructele și leguminoasele, sunt deosebit de eficiente în scăderea colesterolului „rău” (LDL).

O alimentație bogată în fibre ajută, de asemenea, la menținerea unei greutăți corporale sănătoase, un alt factor important în prevenirea aterosclerozei.

Fructele și legumele sunt surse excelente de vitamine, minerale și antioxidanți care protejează arterele de inflamație și stresul oxidativ, factori majori în dezvoltarea aterosclerozei. Consumul de alimente bogate în antioxidanți, cum ar fi vitamina C, vitamina E și flavonoidele, poate reduce riscul de deteriorare a celulelor și țesuturilor din pereții arteriali.

De asemenea, prin conținutul lor de potasiu, fructele și legumele ajută la menținerea tensiunii arteriale în limite normale, un alt factor important în prevenirea aterosclerozei.

Un alt factor important în regimul alimentar pentru prevenirea aterosclerozei este reducerea consumului de sare. Sarea în exces contribuie la creșterea tensiunii arteriale, ceea ce pune presiune suplimentară asupra arterelor și le poate deteriora, favorizând dezvoltarea aterosclerozei. Este recomandat să se evite alimentele procesate și ambalate, care sunt adesea bogate în sare, și să se înlocuiască sarea cu ierburi și condimente naturale pentru a da gust preparatelor.

Deși unele studii sugerează că un consum moderat de alcool (în special vin roșu) poate avea efecte benefice asupra inimii datorită antioxidanților, este important să nu se depășească limitele recomandate, care sunt de aproximativ o băutură standard pe zi pentru femei și două pentru bărbați.

Un regim alimentar echilibrat trebuie să includă proteine slabe (precum peștele, puiul fără piele, tofu sau leguminoasele), carbohidrați complecși (precum cerealele integrale și cartofii dulci), grăsimi sănătoase și o gamă largă de vitamine și minerale. Acesta nu doar că ajută la prevenirea aterosclerozei, dar sprijină și sănătatea generală a organismului.

Surse:

https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/atherosclerosis

https://www.nhlbi.nih.gov/health/atherosclerosis/causes

https://www.webmd.com/heart-disease/what-is-atherosclerosis

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8315554/